Rețeaua a funcționat în județul Botoșani, pe baza unor contracte de închiriere fictive și a mitei oferite funcționarilor publici, precizează Parchetul General într-un comunicat.
Potrivit anchetatorilor, inculpatul a acționat ca intermediar în perioada iulie - octombrie 2024, ajutând persoane din Ucraina și Federația Rusă, care deja dobândiseră cetățenia română, să își stabilească un domiciliu fictiv în România pentru a primi cărți de identitate. „Procurorul de caz din cadrul Secţiei de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a finalizat cercetările şi a dispus trimiterea în judecată a unui inculpat, cetăţean ucrainean, având emis pe numele său mandat de arestare preventivă în lipsă, pentru infracţiuni comise în calitate de intermediar vizând obţinerea de acte româneşti de către 839 de cetăţeni ucraineni/ai Federaţiei Ruse”, se arată în comunicatul Parchetului General. Rechizitoriul reține complicitate la dare de mită în formă continuată, complicitate la fals informatic în formă continuată, și fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată.
Mecanismul fraudulos se baza pe coruperea funcționarilor de la Primăria și Serviciul de Evidență a Populației din Vârfu Câmpului, precum și a celor de la SPCLEP Bucecea. „În acest sens, inculpatul a dat diferite sume de bani, direct sau prin intermediari, unor funcţionari publici din cadrul Primăriei Vârfu Câmpului şi din cadrul Serviciului de evidenţă a populaţiei Vârfu Câmpului, judeţul Botoşani, pentru îndeplinirea defectuoasă a îndatoririlor de serviciu, în legătură cu primirea, verificarea, implementarea datelor în Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor. De asemenea, inculpatul a dat bani şi proprietarilor unor imobile, pentru ca aceştia să fie dispuşi să ia în spaţiu cetăţeni ucraineni/ai Federaţiei Ruse, cunoscând că aceştia nu locuiesc şi nu vor locui niciodată la adresele respective”, explică procurorii.
Pentru a susține aceste înregistrări, între aprilie 2023 și aprilie 2024, inculpatul a fabricat 660 de contracte de subînchiriere pentru 120 de imobile pe care nu le deținea și pentru care nu avea acordul proprietarilor. „Contractele erau încheiate fictiv, în numele unei societăţi comerciale, cu cetăţeni de origine din Federaţia Rusă sau Ucraina, fiind depuse ulterior la cele 670 de cereri înregistrate la SPCLEP Bucecea, judeţul Botoşani, pentru stabilirea fictivă a domiciliului pentru 759 de persoane din străinătate pe raza oraşului Bucecea. Beneficiarii nu locuiseră şi nu urmau să locuiască vreodată la adresa respectivă, imobilele stabilite ca domiciliu neexistând sau fiind în stare avansată de degradare, nelocuibile, proprietarii nedându-şi acordul în acest sens”, detaliază anchetatorii în rechizitoriu.
Prin depunerea acestor acte, inculpatul i-a determinat pe funcționari să introducă ilegal în sistemul informatic RNEP date false despre domiciliu, dar și alte atribute de identificare (nume, prenume, data și locul nașterii), corespunzând celor 80 de persoane procesate la Vârfu Câmpului și celor 759 de la Bucecea. Statul român va confisca suma de 83.900 de euro, reprezentând banii obținuți de ucrainean din această activitate de intermediere. Deoarece a fugit de anchetă, „menţionăm că pe numele inculpatului, care a fost reţinut anterior în cauză, sunt în prezent emise un mandat european de arestare şi o cerere de dare în urmărire internaţională”.
Acorduri de recunoaștere a vinovăției, la dosar
Dosarul, trimis spre judecare la Tribunalul Botoșani, include și alți complici care au ales să colaboreze cu justiția. O altă cetățeană ucraineană a semnat un acord de recunoaștere a vinovăției pentru fals în declarații, dare de mită și complicitate la fals informatic. „În sarcina inculpatei s-a stabilit o pedeapsă rezultantă de 1 an şi 10 luni închisoare, la care se adaugă pedeapsa de 150 zile – amendă, stabilită la un cuantum de 100 lei/ zi-amendă, adică suma de 15.000 de lei, cu suspendarea executării pedepsei cu un termen de supraveghere de 2 ani”.
De asemenea, rețeaua a fost parțial destructurată și prin alte colaborări: „Menţionăm că în aceeaşi cauză, în anul 2025, au mai fost încheiate 4 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei cu 4 inculpaţi, în calitate de intermediari pentru obţinerea de documente româneşti, sub aspectul complicităţii la dare de mită în formă continuată şi al complicităţii la fals în declaraţii în formă continuată, în sarcina acestora stabilindu-se pedepse de până la 2 ani şi 6 luni de închisoare, cu suspendarea executării şi termen de supraveghere de 3 ani”.