Faptele celor care abuzează copii nu se mai prescriu. Decizia deputaților
România este principala sursă de carne de vie din Europa, conform ultimelor date Eurostat.
Cumplit este că cei care comit infracţiuni împotriva minorilor scapă de multe ori nepedepsiţi. Registrul agresorilor sexuali nu funcţionează, iar multe dintre întâmplările regretabile se prescriu până când anchetatorii reuşesc să finalizeze dosarele.
Deputaţii au decis, însă, că cei care abuzează copii să fie condamnaţi, indiferent de cât timp a trecut de la comiterea faptei. Totul a pornit de la o anchetă a echipei de la „Romania, te iubesc!” despre reţeaua de cerşetorie de la Ţandărei.
După o anchetă româno-britanica, toţi cei 25 de inculpaţi din Dosarul Ţandărei au scăpat de pedepse în ţara noastră, deşi în Regat au fost condamnaţi. S-a întâmplat pentru că, timp de mai bine de 9 ani, dosarul a întârziat prin instanțe, iar faptele s-au prescris.
Procurorul britanic: „Estimarea mea e că în perioada 2009-2010, aceasta bandă avea 3.000 de copii doar în Marea Britanie! Am aflat ulterior că aceiaşi copii comiteau infracţiuni în Franţa, Spania, Italia, Olanda. Am verificat în rapoartele mele şi am aflat că aceşti copii erau din Țăndărei”.
Acest lucru se va schimba. Deputaţii au decis că infracţiunile împotriva minorilor - sclavie, proxenetism, tortură, pedofilie, agresiune şi pornografie infantilă - să nu se mai prescrie.
Gabriel Andronache, liderul deputaţilor PNL, iniţiator: „Acest demers este legitim, în raport cu situaţia socială din România. deoarece, aşa cum bine ştiţi, ţara noastră este principala sursă de carne vie a Uniunii Europene”.
Asta înseamnă că cel care comite o astfel de infracţiune va putea fi pedepsit indiferent de câţi ani au trecut de la comiterea faptei. Iar cei care sunt martori la o astfel de faptă, dar nu o reclamă, vor plăti tot cu închisoarea.
Iar Registrul agresorilor sexuali, cel care ar trebui să îi protejeze pe minori, nu e nici acum operaţional. Legea aprobată acum doi ani stipula că persoanele condamnate pentru infracţiuni sexuale asupra minorilor să nu se mai poată angaja în preajma copiilor.
Oana Bâzgan, initiatoarea legii: „Avem în momentul de faţă peste 55 de mii de abuzatori sexuali înscrişi în această bază. Rămâne însă problema unirii bazelor de date de la nivel judeţean la nivel naţional. Pentru că un pedocriminal care a comis o faptă la Baia Mare, de exemplu, şi se mută la Constanța poate să comită o altă fapta uşor dacă nimeni nu ştie de el”.
Toţi agresorii sexuali ar fi trebuit să fie înscrişi în registru cu date genetice şi amprente, astfel încât, la cazurile cu autor necunoscut, poliţiştii să poată compara probe.
Cosmin Andreica, președintele Europol: „Nu funcționează în realitate. Nu e constitutit acest registru electronic, nu se colectează toate datele acestor persoane care fac obiectul menţionării în registru”.
Implementarea acestui registru electronic este crucial în condiţiile în care, potrivit organizaţiilor pentru protecţia copilului, în România șapte din zece agresori sexuali sunt recidivişti.
Etichete: abuz, camera deputatilor, copii, minori,
.webp)
