CCR a respins sesizarea lui Iohannis pe legea CSM. Președintele, obligat să o promulge

61937715

CCR a respins, marţi, ca neîntemeiată, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra modificărilor aduse Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, transmite corespondentul Știrilor Pro TV.

A fost ultima sesizare posibilă împotriva acestei legi, care acum va trebui promulgată de șeful statului.

Pe 20 iulie, preşedintele Klaus Iohannis a transmis CCR sesizarea cu privire la neconstituţionalitatea Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

"În opinia noastră, legea menţionată a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art. 77 alin. (2), art. 64 şi 147 alin. (4) din Constituţie. De asemenea, prin raportare la art. 77 alin. (2) din Legea fundamentală, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii a fost adoptată şi cu încălcarea principiilor ce decurg din prevederile art. 1 alin. (4) şi (5) şi ale art. 61 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 80 alin. (2) din Constituţie", spunea Iohannis în sesizarea transmisă CCR.

El amintea că, pe 22 iunie, a formulat o cerere de reexaminare cu acestei legi, arătând că motivele, structurate în 24 de puncte şi dezvoltate pe 28 de pagini, vizau aspecte referitoare la funcţionarea CSM şi afectarea rolului constituţional al acestuia, de garant al independenţei justiţiei, la exercitarea mandatului de membru al acestei autorităţi publice, precum şi la funcţionarea Inspecţiei Judiciare. Totodată, prin cererea de reexaminare era semnalată existenţa unor norme contradictorii, a unor trimiteri la dispoziţii inexistente în conţinutul Legii nr. 317/2004, a unor dispoziţii neclare şi/ sau necorelate între ele şi chiar a unor paralelisme legislative, toate vizând necesitatea respectării normelor de tehnică legislativă de natură să asigure coerenţa actului normativ.

Citește și
Interviurile pentru șefia DNA s-au încheiat. Ce au susținut cei trei candidați în fața comisiei
Interviurile pentru șefia DNA s-au încheiat. Ce au susținut cei trei candidați în fața comisiei

Iohannis arăta parcursul legislativ al acestei legi şi faptul că cererea sa de reexaminare a fost respinsă.

"Deşi motivele din cererea de reexaminare trimiteau la texte concrete din legea criticată, din rapoartele comisiilor sesizate în fond ale ambelor Camere ale Parlamentului nu rezultă care sunt raţiunile pentru care s-a ajuns la soluţia respingerii acestora. De asemenea, lipsa acestor argumente ori a dezbaterii motivelor cererii de reexaminare reiese şi din dezbaterile plenului Camerei Deputaţilor. Spre deosebire de Cameră, la Senat, plenul a respins, fără vreo motivare, amendamentele formulate", spunea el.

Şeful statului menţiona, invocând o decizie a CCR, că Parlamentul trebuie să reexamineze toate textele de lege la care face referire cererea preşedintelui României, precum şi pe cele care au legătură cu acestea, asigurându-se succesiunea logică a ideilor şi coerenţa reglementării.

Iohannis adăuga că, după cum s-a stabilit constant în jurisprudenţa constituţională, reexaminarea unei legi ca urmare a unei cereri formulate de preşedintele României implică o dezbatere specializată, limitată la motivele/ raţiunile/ textele cuprinse în însăşi această cerere.

El sublinia că, în cazul acestei legi, din raportul comisiei sesizate în fond (atât la Camera Deputaţilor, cât şi la Senat) motivarea respingerii cererii de reexaminare lipseşte. De asemenea, şeful statului menţionează că din dezbaterile din plenul Camerei Deputaţilor nu rezultă că aceasta a dezbătut motivele de reexaminare cuprinse în cererea sa.

Preşedintele Iohannis mai spunea că nici din dezbaterile plenului Senatului nu rezultă o asemenea împrejurare, câtă vreme în cadrul acestora discuţiile s-au purtat în jurul unor aspecte procedurale, iar raportul comisiei sesizate în fond nu cuprindea nicio motivare a raţiunii respingerii cererii de reexaminare.

În acest context, el susţinea că actul a cărui reexaminare s-a solicitat nu a beneficiat de o reală reexaminare.

"Se poate susţine că în realitate, în lipsa unei dezbateri specializate limitate la motivele de reexaminare, nu a fost supus la vot actul normativ reexaminat, ci a fost supus la vot, pentru a doua oară, însuşi actul normativ a cărui reexaminare s-a solicitat, inclusiv textele ce nu au făcut obiectul cererii de reexaminare, cu consecinţa încălcării limitelor reexaminării", afirma Iohannis

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

Articol recomandat de sport.ro
Italienii au reacționat în două cuvinte după ce a fost anunțată înlocuirea lui Cristi Chivu la Inter
Italienii au reacționat în două cuvinte după ce a fost anunțată înlocuirea lui Cristi Chivu la Inter
Citește și...
Interviurile pentru șefia DNA s-au încheiat. Ce au susținut cei trei candidați în fața comisiei
Interviurile pentru șefia DNA s-au încheiat. Ce au susținut cei trei candidați în fața comisiei

Trei procurori concurează marți pentru funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), în fața comisiei de la Ministerul Justiției.  

Vlad Grigorescu, candidat la şefia DNA: „Propun reorientarea fermă către combaterea corupţiei de înalt nivel”
Vlad Grigorescu, candidat la şefia DNA: „Propun reorientarea fermă către combaterea corupţiei de înalt nivel”

Vlad Grigorescu, candidat la şefia DNA, îşi propune reorientarea fermă a instituţiei către combaterea corupţiei la nivel înalt, prin gestionarea strategică a portofoliului de cauze şi nu prin presiuni informale sau artificii statistice. 

Cine este Andres Ritter, viitorul procuror-șef al Parchetului European. Mandatul Laurei Codruța Kovesi expiră pe 31 octombrie
Cine este Andres Ritter, viitorul procuror-șef al Parchetului European. Mandatul Laurei Codruța Kovesi expiră pe 31 octombrie

Comisia pentru Libertăţi Civile a Parlamentului European (LIBE) a informat luni, într-un comunicat de presă, că susţine numirea lui Andres Ritter pentru funcţia de procuror-şef european (şef al Biroului Procurorului Public European, EPPO).

Recomandări
Analist: “Există riscul ca România să sufere pierderi de teritoriu. Se poate întâmpla chiar în acest an”
Analist: “Există riscul ca România să sufere pierderi de teritoriu. Se poate întâmpla chiar în acest an”

România este astăzi un stat atât de slăbit, încât există riscul să nu facă față unei intensificări a presiunilor externe și, din această cauză, să sufere pierderi teritoriale, în viitorul imediat.

Administraţia Prezidenţială explică de ce Nicuşor Dan nu a promulgat legea privind pensiile magistraţilor, după decizia CCR
Administraţia Prezidenţială explică de ce Nicuşor Dan nu a promulgat legea privind pensiile magistraţilor, după decizia CCR

Administraţia Prezidenţială explică, marţi, de ce Nicuşor Dan nu a promulgat legea privind pensiile magistraţilor, după ce judecătorii CCR au declarat constituţională legea.  

Sancțiuni mai dure în școli. Elevii riscă până la 4 puncte la purtare pentru abateri noi și încălcări neașteptate
Sancțiuni mai dure în școli. Elevii riscă până la 4 puncte la purtare pentru abateri noi și încălcări neașteptate

În mijlocul anului școlar, tot mai mulți directori, susținuți de comisiile de disciplină, adaugă la regulamentul intern niște sancțiuni pentru noi abateri ale elevilor, cu care se confruntă pentru prima oară.