Avocatul General al CJUE: Înființarea Secției Speciale pentru investigarea magistraților încalcă legislația UE

CJUE
Getty

Avocatul general al Curţii de Justiţie a UE (CJUE), Michal Bobek, consideră că normele naţionale privind înfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) sunt contrare dreptului Uniunii.

Numirea interimară a şefului Inspecţiei Judiciare şi normele naţionale privind înfiinţarea unei secţii de parchet specifice cu competenţă exclusivă pentru investigarea infracţiunilor săvârşite de magistraţi în România sunt contrare dreptului Uniunii, a transmis avocatul general CJUE.

"Dreptul Uniunii nu se opune unor dispoziţii naţionale referitoare la răspunderea statului pentru erorile judiciare şi la acţiunea în regres formulată de stat împotriva judecătorului vizat în caz de rea-credinţă sau de gravă neglijenţă a acestuia, cu condiţia ca aceste proceduri să ofere suficiente garanţii", se arată într-un comunicat de presă al CJUE care detaliază concluziile avocatului general.

Comunicatul integral al avocatului general al CJUE este disponibil AICI.

"În vederea ameliorării independenţei şi eficienţei sistemului judiciar şi în cadrul negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, România a adoptat legile generic denumite 'ale justiţiei'", reaminteşte CJUE.

Citește și
Euro
Detaliul neobservat de pe bancnotele Euro. Ce se află pe toate hârtiile
„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Prin Decizia 2006/928/CE, Comisia a instituit un Mecanism de Cooperare şi Verificare (MCV), "în cadrul căruia aceasta raportează periodic progresul realizat de România în ceea ce priveşte independenţa şi buna funcţionare a sistemului judiciar. Între luna septembrie a anului 2018 şi luna martie a anului 2019, Guvernul României a adoptat cinci ordonanţe de urgenţă care au modificat legile justiţiei şi au adăugat noi dispoziţii la acestea. Unele dintre aceste modificări au fost evaluate negativ în rapoartele MCV din 2018 şi din 2019", se mai menţionează în comunicat.

CJUE precizează că, în acest context, mai multe instanţe judecătoreşti din România i-au adresat întrebări prin care i-au solicitat să stabilească caracterul, valoarea juridică şi efectele MCV şi ale rapoartelor periodice adoptate în temeiul acestuia.

De asemenea, se solicită Curţii să stabilească dacă recomandările cuprinse în rapoartele Comisiei sunt obligatorii pentru autorităţile române.

În plus, adaugă CJUE, "sunt vizate trei aspecte instituţionale ale acestei reforme: numirea interimară a şefului Inspecţiei Judiciare, înfiinţarea în cadrul Ministerului Public a unei secţii specifice însărcinate cu investigarea infracţiunilor din justiţie, precum şi modificarea dispoziţiilor privind răspunderea materială a judecătorilor. Se solicită Curţii să stabilească compatibilitatea acestora cu principiile statului de drept, protecţiei jurisdicţionale efective şi independenţei justiţiei, prevăzute într-o serie de dispoziţii de drept al Uniunii".

Concluziile avocatului general al CJUE

 

În concluziile prezentate miercuri, "avocatul general Michal Bobek propune Curţii, în primul rând, să declare că Decizia de stabilire a unui Mecanism de Cooperare şi Verificare constituie un act adoptat de o instituţie a Uniunii, a fost adoptată în mod valabil în temeiul Tratatului de aderare şi este obligatorie din punct de vedere juridic pentru România".

"După ce a clarificat criteriile şi natura examinării care decurg din dispoziţiile aplicabile ale dreptului Uniunii, avocatul general Michal Bobek propune Curţii, în al doilea rând, să declare că dreptul Uniunii se opune unor dispoziţii naţionale prin care guvernul adoptă, prin derogare de la normele juridice aplicabile în mod normal, un sistem pentru numirea interimară în posturile de conducere ale organului însărcinat cu efectuarea cercetărilor disciplinare în cadrul puterii judecătoreşti al cărui efect practic este reintegrarea în funcţie a unei persoane al cărei mandat a expirat deja", se precizează în comunicat.

"Avocatul general Bobek propune Curţii, în al treilea rând, să declare că dreptul Uniunii se opune înfiinţării unei secţii de parchet specifice cu competenţă exclusivă pentru infracţiunile săvârşite de magistraţi dacă înfiinţarea unei astfel de secţii nu este justificată de motive reale şi suficient de importante şi dacă ea nu este însoţită de garanţii suficiente pentru a înlătura orice risc de influenţă politică asupra funcţionării şi compunerii sale", adaugă comunicatul.

În al patrulea rând, avocatul general propune Curţii "să declare că dreptul Uniunii nu se opune nici unor dispoziţii naţionale privind răspunderea statului pentru erorile judiciare, nici existenţei posibilităţii statului de a formula în mod subsecvent o acţiune în regres pentru răspundere civilă împotriva judecătorului vizat în caz de rea-credinţă sau gravă neglijenţă a acestuia. Procedurile menţionate trebuie să ofere însă garanţii suficiente pentru a evita ca magistraţii să fie supuşi unor presiuni directe sau indirecte susceptibile să afecteze deciziile lor. Revine instanţei naţionale sarcina de a aprecia dacă aceste condiţii sunt îndeplinite".

Concluziile avocatului general - se precizează în finalul comunicatului - nu sunt obligatorii pentru Curtea de Justiţie: "Misiunea avocaţilor generali este de a propune Curţii, în deplină independenţă, o soluţie juridică în cauza care le este atribuită. Judecătorii Curţii urmează să delibereze în această cauză. Hotărârea va fi pronunţată la o dată ulterioară".

Concluziile avocatului general nu sunt obligatorii pentru CJUE.

Procedura de desființare a SIIJ

 

Desfiinţarea SIIJ a fost susţinută printr-un memorandum al ministrului Justiţiei şi aprobată de Guvernul României La începutul lunii februarie, Ministerul Justiţiei a lansat un proiect pentru desfiinţarea secţiei speciale, însă procedura de dezbatere publică a fost întreruptă ulterior.

Ulterior, procurorul general Gabriela Scutea a declarat că SIIJ trebuie să funcţioneze, atât timp cât este prevăzută de legislaţia în vigoare, chiar dacă este o "creaţie artificială". Pe parcursul lui 2019, Adina Florea a fost refuzată de de şapte ori pentru a prelua conducerea secţiei speciale.

În decembrie anul trecut, Florea a depus o cerere la CSM pentru a-și retrage candidatura din procedura de numire în funcţia de şef al SIIJ.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5
Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5
Citește și...
Bogdan Aurescu: UE trebuie să solicite Rusiei o investigaţie imparţială în cazul Navalnîi
Bogdan Aurescu: UE trebuie să solicite Rusiei o investigaţie imparţială în cazul Navalnîi

Uniunea Europeană trebuie să solicite Rusiei să-şi asume responsabilitatea de a asigura o investigaţie imparţială, transparentă şi cuprinzătoare a cazului Navalnîi, a declarant Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe.

Detaliul neobservat de pe bancnotele Euro. Ce se află pe toate hârtiile
Detaliul neobservat de pe bancnotele Euro. Ce se află pe toate hârtiile

Euro este moneda comună pentru majoritatea națiunilor europene din Uniunea Europeană, însă nu mulți au sesizat un detaliu imprimat pe bancnote.

UE se dotează cu ”arme” noi, puternice, contra giganților precum Facebook sau Amazon
UE se dotează cu ”arme” noi, puternice, contra giganților precum Facebook sau Amazon

Uniunea Europeană vrea să se doteze cu noi arme, puternice, contra marilor companii din domeniul tehnologiei, scrie Financial Times.

Recomandări
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A început votul în diaspora: Cum poți vedea cea mai apropiată secție de votare
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A început votul în diaspora: Cum poți vedea cea mai apropiată secție de votare

A început votul în diaspora pentru alegerile prezidențiale. Românii din străinătate au la dispoziție trei zile pentru a-și alege președintele.

Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi

Mai sunt doar trei zile până la primul tur al alegerilor prezidențiale, iar ultimul sondaj arată noi evoluții în lupta pentru turul al doilea: George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi.

Supraconsumul și poluarea cu microplastice ne omoară cu zile. “Consumăm toți echivalentul unei cărți de credit pe săptămână”
Supraconsumul și poluarea cu microplastice ne omoară cu zile. “Consumăm toți echivalentul unei cărți de credit pe săptămână”

Supraconsumul și poluarea cu microplastice au ajuns la niveluri atât de mari încât “fiecare dintre noi consumăm echivalentul unei cărți de credit pe săptămână”.