Transfagarasanul, bulevardul Carpatilor, atrage turisti ca un magnet

Transfagarasan

La sfarsit de saptamana, soseaua care leaga Curtea de Arges de Sibiu, prin creierii muntilor, mult laudatul Transfagarasan se umple de lume. Turistii dau pur si simplu navala pe cea mai inalta sosea din tara.

Asa, incep sa aiba loc ambuteiaje mai ceva ca pe Bd. Magheru dimineata. Manele, mizerie si tot tacamul care insoteste in deplasare turistul roman mai putin interesat de mediu si de cei din jur.

Daca vrei sa mergi in weekend la Balea Lac, ai toate sansele sa te umpli de nervi, iar in loc de aer curat sa respiri gaze de esapament. Asta pentru ca, mai mult ca sigur, vei sta blocat aproximativ 20 de minute in tunelul de langa cabana (cel mai lung tunel din tara - 887 metri), iar cand vei reusi in sfarsit sa iesi la lumina, vei da de haos.

Parcarea este supraaglomerata, dar soferii nu tin cont de rugamintile disperate ale paznicului si continua sa intre, blocand alte masini. Trebuie sa parcheze si ei undeva….iar daca nu gasesc loc in parcare, lasa masina pe marginea drumului, luand spatiu pretios din soseaua si asa destul de ingusta.

Citește și
Statiunea Vidra
Avem paradisuri montane, dar degeaba! Statiunea Vidra, in paragina
Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

Pe Transfagarasan, ca pe bulevard: turistii se plimba cu rucsacul in spate si se inghesuie sa faca poze la Barajul Vidraru sau la lacul glaciar Balea (2.034 m altitudine). Soferii claxoneaza si cauta bezmetici un loc de parcare, iar magazinele din orase au fost inlocuite aici cu tarabe pline de “specialitati traditionale”: sorici, cascaval, colac secuiesc, mici si bulz, ici colo cate un fast-food pe care il recunosti dupa multimea de oameni care sta la coada.

Atmosfera este completata de manelele care rasuna dumnezeu stie de unde si de mirosul ametitor al unor toalete ecologice plasate chiar in buza Lacului Balea, aproape de panoul pe care scrie ca zona este rezervatie naturala protejata.

Cosuri de gunoi nu prea sunt, iar oamenii arunca resturile pe unde apuca. Marginea drumului - zona destul de abrupta - este plina de corturi, in fata carora turistii au instalat nelipsitul gratar si stau cu burta la soare mai ceva ca pe plaja de la Mamaia.

Cativa straini veniti de la mare departare susotesc intre ei ceva de neinteles, dar din privirea lor consternata iti dai seama ca sunt probabil bulversati si revoltati de modul in care stiu romanii sa fac turism montan.

Dincolo de aceste aspecte, sunt si oameni multumiti: tarabagiii, bucatarii si cabanierii, care fac vanzare in doua zile cat intr-o saptamana intreaga. In agitatia asta, nici nu mai ai chef sa poposesti prea mult la obiectivele pe care ti-ai dorit sa le vezi. Faci repede cateva poze, incercand sa eviti gunoaiele care ar putea sa strice cadrul si te intorci in oras, iar pe drum te intrebi nostalgic: oare unde este linistea muntelui de altadata?

Transfagarasanul este cea mai inalta sosea din Romania, ajungand, in zona Lacului Balea, la o altitudine de 2042 metri. Dat in folosinta in anul 1974, drumul, cu o lungime de 151 km, strabate muntii Fagaras si leaga Muntenia de Transilvania. Denumit oficial DN7C, Transfagarasanul incepe in localitatea Bascov, judetul Arges, trece prin Curtea de Arges si se termina la intersectia cu DN1, in satul Cartisoara, intre Sibiu si Brasov.

Printre obiectivele care pot fi vizitate pe traseu se numara Lacul si Barajul Vidraru, Cetatea Poienari, Lacul glaciar Balea si Cascada Balea.

Lacul glaciar Balea se intinde intre Defileul Oltului si Muntii Piatra Craiului. Atinge o lungime de 360 metri, o latime de 240 metri si o adancime de 11 metri, fiind situat la o altitudine de 2034 metri. Incepand cu anul 1932, atat intreaga suprafata a lacului, cat si aproximativ 180 hectare din jurul sau au fost declarate rezervatie stiintifica. In anul 2006 in apropierea lacului a fost construit primul hotel de gheata din Europa de Est. In functie de perioada anului, pe suprafata lacului se pot practica diverse activitati sportive. Vara se poate practica canotajul, iar pe parcursul iernii, cand apa ingheata, se poate patina, se joaca curling sau hokey.

Cascada Balea este situata in Muntii Fagaras, reprezantand una dintre cele mai renumite cascade din Romania. Se afla la o altitudine de 1234 metri, iar apa curge de la o inaltime de 68 metri. De la Cabana Balea Cascada, aflata in apropiere, se poate urca la Lacul Balea cu telecabina. Aceasta este si singurul mijloc de transport iarna, cand Transfagarasanul este inchis circulatiei.

Cetatea Poienari este una dintre resedintele lui Vlad Tepes, o mare fortareata construita in calea invadatorilor otomani. Fiind situata pe un varf de munte, de la ruinele cetatii se observa o imagine panoramica cu Barajul Vidraru si Muntii Fagaras. Pentru a vizita aceasta cetate este necesara parcurgerea unui drum cu peste 1400 de trepte, punctual de plecare fiind chiar langa hidrocentrala Vidararu.

Barajul Vidraru a fost construit intre anii 1961 si 1966. Turistii pot ajunge la baraj prin partea estica a lacului Vidraru, pe un drum ce urca pana la Balea. Prin partea stanga a barajului se poate ajunge la depresiunea Cumpana.

Un alt obiectiv turistic in zona il reprezinta platforma Belvedere, de unde se poate admira frumusetea captivanta a locului. Pe muntele Plesa se afla faimoasa statuie a lui Prometeu cu fulgerul in mana, un simbol al electricitatii. La doar cateva sute de metri de baraj, turistii pot merge la “Casa Argeseana” si la debarcaderul unde se practica curse de agreement cu vaporasul. Doritorii de senzatii tari pot practica bungee jumping, la baraj fiind amenajata cea mai mai inalta pista de lansare din tara.

Lacul Vidraru este un lac de acumulare, avand 465 milioane metri cubi de apa, cu o lungime de 10,3 km si o latime de 2,2 km, cumuland astfel o suprafata totala de 870 de hectare si adancime maxima de 155 metri. In subteran se afla amplasata centrala electrica, in masivul Cetatuia, la o adancime de 104 metri si care poate asigura o productie de energie anuala de 400 GWh.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl
FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl
Citește și...
Statiunea Semenic: peisaje ca-n povesti, hoteluri in paragina
Statiunea Semenic: peisaje ca-n povesti, hoteluri in paragina

Foarte putini turisti se mai duc sa se relaxeze in statiunea Semenic, unde zeci de hoteluri s-au inchis in ultimii ani. Concluzia este una singura: alt paradis montan ... alta zona turistica pierduta de Romania.

Avem paradisuri montane, dar degeaba! Statiunea Vidra, in paragina
Avem paradisuri montane, dar degeaba! Statiunea Vidra, in paragina

Lacul Vidra oglindeste, asemeni unui glob magic de cristal, o realitate bizara, incredibila: brazi semeti, natura de o frumusete naucitoare, creste muntoase, iar alaturi ... cladiri in ruina, cu geamuri sparte si acoperisuri ruginite.

Savurati o cafea in casa Nababului - Castelul Cantacuzino din Busteni
Savurati o cafea in casa Nababului - Castelul Cantacuzino din Busteni

Cand treci cu masina prin Busteni spre Brasov, poti vedea de pe sosea, in departare, pe partea dreapta, in mijlocul unei paduri dese de brazi, silueta stranie a unui castel desprins parca din basme. Putini ii stiu povestea.

Recomandări
CE aprobă ajutorul de stat de 790 mil. € acordat de România pentru sprijinirea închiderii minelor de cărbune din Valea Jiului
CE aprobă ajutorul de stat de 790 mil. € acordat de România pentru sprijinirea închiderii minelor de cărbune din Valea Jiului

Comisia Europeană a aprobat o măsură a statului român în valoare de 790 de milioane de euro pentru acoperirea costurilor excepţionale generate de închiderea a patru mine de cărbune necompetitive din Valea Jiului.

Preşedintele regiunii Valencia recunoaşte că au existat erori în gestionarea inundaţiilor și își cere scuze. „Nu voi nega”
Preşedintele regiunii Valencia recunoaşte că au existat erori în gestionarea inundaţiilor și își cere scuze. „Nu voi nega”

Preşedintele regiunii spaniole Valencia, Carlos Mazon, a recunoscut vineri că au existat ”erori” în gestionarea inundaţiilor dramatice de luna trecută, şi a prezentat ”scuzele” sale pentru întârzierile în ajutorarea sinistraţilor, relatează AFP.

CE: Creșterea economiei României nu va fi nici la jumătate din cât se estima, în 2024. Deficitul va ajunge la 8% din PIB
CE: Creșterea economiei României nu va fi nici la jumătate din cât se estima, în 2024. Deficitul va ajunge la 8% din PIB

Estimarea de creștere economică a României a fost recalculată la Comisia Europeană, cu mult sub valoarea stabilită inițial. Pentru 2024, estimarea de creștere economică a României a fost revizuită de la 3,3 la 1,4%.