Remedii medicale din Evul Mediu. Pentru ce era prescris cățel prăjit umplut cu melci sau vezică biliară de iepure cu miere

Ce remedii erau la îndemâna omului din Evul Mediu care suferea de dureri de dinți, gută, febră sau mâini tremurânde?

Cum putea fi ajutat un bărbat cu ”penis opărit” sau vezică slabă ori să fie ușurată durerea unei femei cu ”pântec măcinat” sau aflată în travaliu?

”Tratamente curioase în bibliotecile Cambridge” – un proiect care se va întinde pe o perioadă de doi ani pentru digitalizarea, catalogarea și conservarea a peste 180 de manuscrise medievale a fost lansat de Biblioteca Universității din Cambridge.

Proiectul se va concentra pe manuscrise care conțin aproximativ 8.000 de rețete medicale needitate și va reuni cărți scrise de mână unice și de neînlocuit din colecțiile Bibliotecii Universității, ale Muzeului Fitzwilliam și de la 12 colegii din cadrul Cambridge.

Cele mai vechi rețete scrise au 1.000 de ani

Manuscrisele includ compilații de rețete și texte medicale, dar și cărți științifice, de alchimie, juridice, literare, liturgice și religioase, ilustrând numeroasele căi prin care cunoștințele medicale de acest fel au fost înregistrate, împărtășite și transmise în perioada medievală.

Majoritatea manuscriselor datează din secolele al XIV-lea sau al XV-lea, cu câteva exemple din secolele anterioare, cel mai vechi având 1.000 de ani.

Acestea includ manuscrise bogat ilustrate, tratate academice cu diagrame medicale elaborate și cărți de buzunar simple, concepute pentru a fi purtate și poate realizate chiar de medicii.

Un număr substanțial de manuscrise se află în legături vechi de secole, unele având nevoie de restaurare urgentă, înainte de a începe digitalizarea.

Rețetele cuprind, de obicei, o serie scurtă de instrucțiuni simple, la fel ca într-o rețetă modernă sau o carte de gătit.

Vezică biliară de iepure de câmp cu miere, pentru a trata cataracta

În aceste texte, găsim multe ingrediente comune, pe care le găsim și astăzi - dar și câteva componente mai curioase sau discutabile, în special cele derivate din animale.

Un tratament pentru gută implică umplerea unui cățel cu melci și salvie și prăjirea lui pe foc; grăsimea topită obținută astfel a fost apoi folosită pentru a face un balsam.

Un alt tratament propune sărarea unei bufnițe și coacerea ei până când poate fi măcinată într-o pulbere, care se amestecă cu unsoare de mistreț pentru a face un unguent cu care se freacă apoi corpul bolnavului.

Pentru a trata cataracta – descrisă ca o „pânză în ochi”, o rețetă recomandă să luați vezica biliară a unui iepure de câmp și niște miere, care se amestecă și se aplică apoi cu o pană pe ochi, timp de trei nopți.

”Aceste rețete sunt o amintire a durerii și precarității vieții medievale: înainte de antibiotice, înainte de antiseptice și înainte de analgezice, așa cum le-am știm pe toate astăzi”, a spus dr. James Freeman, unul dintre inițiatorii proiectului.

Toate manuscrisele digitalizate vor fi disponibile gratuit pe internet, pentru oricine

O echipă supravegheată de dr. Freeman va pregăti descrieri detaliate ale conținutului textual al manuscriselor, caracteristicile materialelor, originile și proveniența și va plasa rețetele în contextul lor material, intelectual și istoric.

Pentru a spori accesibilitatea acestor colecții pentru cercetători, echipa va produce, de asemenea, transcrieri integrale ale textelor rețetelor.

Multe sunt scrise în latină, iar unele sunt în franceză, dar o bună parte sunt scrise în limba engleză medievală și ilustrează începuturile circulației cunoștințelor medicale în limba indigenă a acestei țări.

Colecțiile Cambridge de texte cu rețete medicale medievale sunt una dintre cele mai mari și mai semnificative colecții din Regatul Unit.

Rezultatele proiectului finanțat de Wellcome Trust, în valoare de 500.000 de lire sterline – imagini digitale de înaltă rezoluție, descrieri detaliate și transcripții integrale – vor fi disponibile gratuit online în Biblioteca Digitală Cambridge, deschizând aceste colecții cercetătorilor din întreaga lume.

”Aceste manuscrise oferă perspective strălucitoare asupra culturii medicale medievale, iar rețetele pe care le conțin ne aduc aproape de interacțiunile dintre pacient și medic care au avut loc cu multe secole în urmă” - Dr. James Freeman

O bună parte din ingredientele medievale sunt plante pe care le găsim și azi peste tot

O gamă uluitoare de ingrediente – animale, minerale și vegetale – sunt menționate în aceste rețete. Există ierburi pe care le-ai găsi în grădinile moderne și pe rafturile supermarketurilor – salvie, rozmarin, cimbru, dafin, mentă – precum și plante perene comune: boz, măselariță, betonia și symphytum.

Medicii medievali au avut, de asemenea, acces și au folosit o varietate de condimente în rețetele lor, cum ar fi chimen, piper și ghimbir, și adesea amestecau ingredientele cu bere, vin alb, oțet sau lapte.

”În spatele fiecărei rețete, oricât de veche, se află o poveste umană: experiențe de boală și durere, dar și dorința de a trăi și de a fi sănătos. Unele dintre cele mai emoționante sunt acele remedii care vorbesc despre speranțele sau dezamăgirile tragice ale oamenilor medievali: o rețetă „pentru a face un bărbat și o femeie să aibă copii”, pentru a ști dacă o femeie însărcinată poartă un băiat sau o fată sau ” nașterea unui copil mort” - Dr James Freeman

Pe lângă plângerile de zi cu zi, aceste cărți de rețete dezvăluie unele dintre bolile tulburătoare și înspăimântătoare care i-au afectat pe oamenii medievali: carne care crește în ochiul omului, ulcere virulente, fistule și cancere.

Unii evidențiază violența vieții medievale: cum să determinați dacă un craniu a fost fracturat după o lovitură de la o armă, cum să opriți sângerarea sau să vindeci oasele rupte.

Fiecare transcriere va fi însoțită de o introducere care explică totul despre originea documentului

Transcrierile echipei de proiect vor deschide conținutul manuscriselor cercetătorilor din domeniul sănătății și istoricilor medicinii, permițând căutarea prin cuvinte cheie, sondaje ale tratamentelor pentru anumite afecțiuni sau analize cantitative ale anumitor ingrediente sau tehnici de pregătire.

Digitalizarea completă a manuscriselor va permite cercetătorilor să vadă rețetele în starea lor originală: unde au fost scrise pe pagină și cum au fost prezentate și dacă au fost adăugate de persoane diferite sau în momente diferite. Conservarea va garanta, de asemenea, accesul fizic continuu la material pentru generațiile viitoare de cercetători.

”Toate imaginile digitale realizate de Unitatea de Conținut Digital a Bibliotecii, împreună cu descrierile detaliate și transcrierile vor fi publicate în Biblioteca Digitală Cambridge – punându-le la dispoziție oricui, oriunde în lume, cu o conexiune la internet”, a mai spus dr. Freeman.

”Fiecare manuscris va fi însoțit de o introducere accesibilă, destinată unui public larg. Aceasta va explica ce conține o carte, o va plasa într-un context mai larg, va descrie cine a deținut-o sau va alege ceva semnificativ despre istoria ei. Scopul este de a ajuta atât cercetătorii, cât și publicul să înțeleagă, să studieze și să prețuiască aceste artefacte unice și de neînlocuit”, a concluzionat dr. Freeman.