O nouă specie, ciudată, descoperită într-un lac toxic, ar putea oferi indicii despre originile vieții. Ce cred cercetătorii
Într-un lac incredibil de neospitalier, într-un mediu toxic, oamenii de știință au descoperit o nouă specie minusculă, care formează colonii uriașe.
Aceste creaturi ciudate au o relație neobișnuită cu alți microbi și ar putea oferi chiar indicii despre originile vieții complexe, notează Science Alert.
Noua specie a fost numită Barroeca monosierra și aparține unui grup de microbi cunoscut sub numele de choanoflagelați - organisme unicelulare care se pot grupa pentru a forma colonii și care se comportă suspect de asemănător cu formele de viață pluricelulare.
Spre deosebire de alți "choanos", așa cum îi numește echipa, B. monosierra a fost descoperită într-un mediu foarte sărat. Și prospera acolo, formând colonii de aproape 100 de celule, de până la patru ori mai mari decât speciile înrudite.
Și mai ciudat, centrele coloniilor conțineau comunități și mai mici de bacterii vii, făcând din B. monosierra unul dintre cele mai simple organisme care au propriul microbiom.
Cercetătorii din SUA, Marea Britanie și Spania sugerează că microbii ar putea să se adăpostească de apa toxică a lacului, sau că choanoflagelații ar putea, de fapt, să crească bacteriile pentru a le mânca mai târziu.
Choanoflagelații prezintă un interes deosebit pentru biologi, deoarece sunt considerați cea mai apropiată rudă vie a animalelor care ... nu sunt ele însele animale. Comportamentul lor de formare a coloniilor ar putea ajuta, de asemenea, la reducerea decalajului evolutiv dintre organismele unicelulare și cele pluricelulare.
"Unul dintre lucrurile interesante la ele este că aceste colonii au o formă similară cu blastula - o minge goală de celule care se formează la începutul dezvoltării animalelor", spune biologul celular Nicole King de la Universitatea din California, Berkeley. "Am vrut să aflăm mai multe despre asta."
Lacul Mono din California este un loc extrem de neplăcut pentru a trăi. Este de aproape trei ori mai sărat decât Oceanul Pacific și plin de cloruri, carbonați și sulfați care s-au acumulat de-a lungul a 80.000 de ani.
Ca atare, nu multe forme de viață îl găzduiesc - mai ales muște alcaline, creveți de saramură și câteva specii de viermi mici.
Dar când cercetătorii au examinat îndeaproape o mostră de apă din lacul Mono, au observat un locuitor necunoscut până atunci: "Era plină de aceste colonii mari și frumoase de choanoflagelați", spune King. "Aceste organisme unicelulare seamănă oarecum cu spermatozoizii, având cozi lungi numite flageli pe care le folosesc pentru a se propulsa. Atunci când formează colonii, indivizii își îndreaptă flagelii spre exterior pentru a ajuta întregul grup să se rotească și să se rostogolească ca unul singur.”
În alte colonii choano, capetele fiecărei celule se întâlnesc în mijloc. Dar în aceste colonii de B. monosierra, centrele sunt goale, celulele fiind conectate printr-o matrice extracelulară de proteine și carbohidrați.
Echipa a colorat microbii cu un colorant ADN, care nu numai că a dezvăluit cromozomii în formă de gogoașă ai celulelor choano, așa cum era de așteptat, ci și un nor surprinzător de ADN în centrul presupus gol.
Cercetarea a fost publicată în revista mBio.
Etichete: cercetatori, descoperire,
Dată publicare:
.webp)
