Ghețarii se topesc tot mai rapid. Nivelul mărilor și al oceanelor a crescut cu 3,5 cm de la jumătatea anilor 1990
Per ansamblu, începând cu jumătatea anilor 1990, este estimat că 28.000 de miliarde de tone metrice de gheaţă s-au topit din gheţari, calote glaciare şi din mările lumii. Rata de topire este acum cu 57% mai rapidă decât în urmă cu trei decenii, au precizat oamenii de ştiinţă.
„A fost surprinzător să vedem o atât de mare creştere în doar 30 de ani. Oamenii recunosc, deşi gheaţa este departe de ei, că efectele topirii vor fi simţite de ei”, a spus co-autorul studiului Thomas Slater, glaciolog la Universitatea Leeds din Marea Britanie, citat de Reuters.
Topirea gheţii de pe uscat - în Antarctica, Groenlanda şi munţi - a adăugat suficientă apă în Oceanul Planetar în decurs de trei decenii pentru a provoca o creştere a nivelului cu 3,5 centimetri. Gheaţa pierdută din gheţarii montani reprezintă 22% din totalul pierderii anuale înregistrate.
Cât priveşte zona arctică, gheaţa din mare s-a diminuat în ultimii ani. În 2020 a fost înregistrată a doua cea mai mică extindere a gheţii marine în cei peste 40 de ani de monitorizare prin satelit. Pe măsură ce gheaţa din mare dispare, este expusă apa care absoarbe radiaţia solară şi nu o reflectă în atmosferă. Acest fenomen, cunoscut ca amplificare arctică, face ca temperaturile regionale să crească şi mai mult.
Temperatura atmosferică globală a crescut cu aproximativ 1,1 grade Celsius începând cu perioada pre-industrială. Însă în zona arctică rata de încălzire a fost de peste două ori mai mare decât media ultimilor 30 de ani.
Folosindu-se de datele colectate în perioada 1994 - 2017, măsurători din teren şi simulări pe computer, echipa de cercetători britanici a calculat că lumea pierdea, în medie, 800 de miliarde de tone metrice de gheaţă pe an, în anii 1990, însă în ultimii ani, numărul a crescut la 1.200 de miliarde.
Cercetarea nu a luat în considerarea stratul de zăpadă anual, care are o reacţie puternică de albedou, şi nici gheaţa din râuri şi lacuri.