Lăcomia comercianților, mai presus de nevoile oamenilor: pentru ieftinirea câtorva alimente, se vor scumpi toate celelalte

Pe de altă parte, sunt șanse mari să se scumpească celelalte alimente. Se vorbește intens și despre o posibilă plafonare a adaosului comercial practicat de procesatori și comercianți pentru pâine, brânzeturi, mălai, făină sau ulei.

Pe lista luată în discuție de autorități se regăsesc zece categorii de produse. Ar urma să se ieftinească pâinea, laptele, brânzeturile, carnea, ouăle, făina, mălaiul, uleiul, dar și unele legume și fructe care nu sunt perisabile și pot fi depozitate.

Într-o variantă de lucru a Ministerului de Finanțe se discută despre modificarea  taxei pe valoare adăugată la alimente care vor forma un coș de bază. Se ia în calcul o scădere a TVA pentru cele cu preț mic și o creștere pentru anumite produse considerate de lux.

Marcel Boloș, ministrul Finanțelor: ”Noi avem o cotă de TVA redusă de 9% care se aplică în prezent pentru toate produsele alimentare. De la icre negre de caviar până la toate produsele alimentare care nu fac parte din produsele alimentare de bază. Și aici este cheia restructurării acestor cote reduse de TVA pe care le aplicăm la produsele alimentare, pentru că nevoia primară a omului, adică produsele alimentare de bază, să fie cele care sunt luate în calcul”.

Citește și

Cinci alimente pe care le poți consuma în siguranță după data de expirare, pentru a combate risipa alimentară

Coșul cu alimente de bază conține produse din gama ieftină. Pentru acestea este posibila o scădere a TVA până la 5 la sută. Ministrul de Finanțe Marcel Boloș nu a precizat până la ce cote va crește TVA pentru restul alimentelor.

Claudiu Năsui: ”Problema domnului Boloș acum este să strângă bani la buget. Înțelegerea mea, din ce l-am auzit, n-am văzut încă un act normativ, este că vrea să crească cotele de TVA, ceea ce ar duce fix la opusul intenției de a ieftini produsele”.

Cealaltă măsura pe care guvernul o ia în calcul este plafonarea adaosului comercial printr-un acord voluntar, așa cum s-a întâmplat în cazul laptelui. Soluția este susținută mai degrabă de retaileri și de PNL.

Există și varianta unui act normativ, care i-ar obliga pe comercianți să se supună înțelegerii, fără excepție, variantă preferată de producători și de PSD.

Marcel Ciolacu, premierul României: ”Joi o să vedem dacă rămâne acord sau intră ordonanță. Mâine de dimineață se hotărăște cu cei din retail, din sistem. Se insistă pe ordonanță pentru un echilibru în tot sistemul. Aici vorbim și de produsele produse în România, dar și de produsele de import. E nevoie de acest efort mixt, din partea statului și din partea privaților pentru a duce totuși inflația, până la sfârșitul anului, cu o singură cifră”.

În acest moment, legea nu limitează adaosul comercial pe care îl pot aplica magazinele ori procesatorii. Așadar, fiecare operator economic alege cât vrea să pună în plus pe lângă prețul de producție, astfel încât să își acopere cheltuielile și să rămână la final și cu profit. Potrivit autorităților, procesatorii au în medie un adaos comercial cuprins între 30 și 45%, în timp ce marile lanțuri de magazine  procentul urcă și la 70%.

Potrivit unor surse din interiorul Guvernului, este posibil ca, timp de șase luni, atât procesatorii, cât și magazinele, să nu mai poată să pună un adaos comercial mai mare de 20- 25% pentru unele alimente de bază. Asta ar însemna un procent chiar și de trei ori mai mic dacă luăm în calcul, de exemplu, că la unele produsele magazinele percep un adaos comercial chiar și de 70%.

Gabriel Zetea, vicepreședinte PSD: ”Plafonarea adaosului comercial nu afectează prețul producătorului, ci doar profiturile destul de mari care au fost realizate de către supermarketuri în România. În același timp, retailerii finali, având în vedere că au un adaos comercial plafonat, nu au niciun interes să reducă prețul producătorului”.

Sunt și procesatori care susțin limitarea adaosului. Pentru o fabrică de mălai și făină, de pildă, măsura ar fi un lucru bun și asta pentru că, spun cei din conducere, magazinele sunt cele care pun nejustificat de mult la prețul final, iar asta face ca produsele să fie prea scumpe pentru clienți.

Ionel Anghel, directorul unei fabrici de procesare făină/mălai: ”În medie, să spunem că de la noi, la făină, pleacă undeva cu 1 leu 63 și ajunge practic la supermarket cu 2 lei și 50 sau 2 lei 39, depinde cum fac ei promoțiile. De regulă, între 30 și 65% am obervat că își pun ei adaos comercial. Ne gândim că dacă era un adaos mai mic, ar fi plecat produsele mai repede de la raft și implicit ar fi crescut vânzările”.

Pe de altă parte, Consiliul Concurenței a publicat luni concluziile unei analize pe care a desfășurat-o în ultima lună după ce a monitorizat evoluția prețului laptelui la raft. Potrivit, rezultatelor, atât procesatorii, cât și retailerii au respectat înțelegerea voluntară de a scădea prețul cu 20%, înțelegere care ar urma să rămână valabilă până în noiembrie.