Raport Special întocmit de Avocatul Poporului cu privire la problemele din Sănătate. Principalele deficiențe

Raportul realizat de Avocatul Poporului are titlul ”Prevenție și informare în domeniul medical din România” și a ”fost elaborat în urma înregistrării la nivelul instituției Avocatul Poporului, de numeroase sesizări din partea pacienților, persoanelor apropiate acestora, dar și din partea medicilor, atât pe parcursul stării de urgență sau de alertă, instituite în contextul pandemiei de COVID-19, cât și ulterior.

Prin intermediul acestor petiții s-a contestat dificultatea accesării serviciului de ocrotire a sănătății și chiar, în anumite situații, imposibilitatea de a beneficia de servicii preventive, menite să preîntâmpine îmbolnăvirile”.

”Numeroase persoane s-au confruntat cu imposibilitatea efectuării investigațiilor medicale necesare”

Conform raportului, ”numeroase persoane s-au confruntat în perioada pandemiei, și nu numai, cu imposibilitatea efectuării investigațiilor medicale necesare în timp util, impedimente care au dus deseori la înrăutățirea stării lor de sănătate.

Totodată, accesul pacienților la serviciile de sănătate preventive a cunoscut anumite limitări cauzate de diferite deficiențe care au intervenit în ceea ce privește funcționalitatea sistemului de ocrotire a sănătății, cum ar fi lipsa medicilor de familie”.

Avoctul Poporului precizează că ”scopul raportului special este acela de a identifica modul în care autoritățile și instituțiile competente vin în sprijinul persoanelor, în sensul obținerii unei îmbunătățiri a stării de sănătate a populației, prin luarea de măsuri pentru prevenirea bolilor, prin asigurarea unor servicii medicale de prevenție de calitate și ușor accesibile pentru toți, dar și promovarea unui mod de viață sănătos”.

Raportul prezintă apoi cele șase domenii din domeniul sănătății publice verificate de Avocatul Poporului și principalele deficiențe descoperite.

Știrile PRO TV vă prezintă în continuare cele mai importante aspecte sesizate de Avocatul Poporului. 

1)    Serviciile medicale de prevenție

Printre serviciile medicale esențiale, stabilite prin Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, se numără și serviciile medicale preventive, precum imunizări, monitorizarea evoluției sarcinii și lăuziei, depistare activă a riscului de îmbolnăvire pentru afecțiuni selecționate conform dovezilor științifice, supraveghere medicală activă, la adulți și copii asimptomatici cu risc normal sau ridicat, pe grupe de vârstă și sex.

Deficiențele constatate sunt ”În principal:

- o legislație neadecvată realității de fapt existente pe teritoriul României;

- o lipsă de colaborare reală/eficientă între instituțiile cu atribuții în materie.

- există localități (în mediul rural) care nu au un medic de familie, iar lipsa cadrelor medicale în mediul rural a condus la închiderea mai multor cabinete

- deși la nivel teoretic, există o Strategie națională de sănătate, în vederea optimizării resurselor umane din sănătate, această strategie nu a dat rezultatele scontate

- neimplicarea autorităților locale în vederea asigurării unor facilități medicilor care aleg zonele rurale sau zonele cu populație vulnerabilă, uneori din lipsă de interes, alteori din perspectiva neputinței atragerii medicilor de familie, din motive financiare sau de așezare geografică a localității;

- lipsa de cooperare a autorităților locale/instituțiile județene sau centrale în privința asigurării  serviciilor de prevenție;

- necesitatea unei alocări bugetare mai mare pentru medicina de familie și pentru medicina de prevenție .

Față de cele arătate, apreciem că toate aceste aspecte dovedesc insuficiența demersurilor întreprinse sau lipsa de implicare concretă/practică a entităților cu atribuții în materie, pentru adaptarea legislației și a politicilor la nevoile și realitățile populației.

 

2)    Rolul asistenților medicali comunitari și al mediatorilor sanitari

 

La nivelul asistenței medicale primare, alături de medicii de familie funcționează serviciile de asistență medicală comunitară organizate la nivelul autorităților publice locale, în principal în localitățile cu populație vulnerabilă. Aceste servicii sunt asigurate de asistenții medicali comunitari și de mediatorii sanitari, care reprezintă un pilon important al îngrijirilor primare, combinând serviciile medicale cu cele de prevenție, promovarea sănătății și educație pentru sănătate, pentru o întreagă comunitate și are în vedere accesul la serviciile de sănătate.

Principalele deficiențe în implementarea activității de asistență medicală comunitară rezultate din informațiile puse la dispoziție de autoritățile cărora ne-am adresat, sunt:

-         personalul specializat insuficient atât la nivel central, cât și la nivelul direcțiilor de sănătate publică județene și al autorităților administrației locale, ceea ce face ca realizarea unor obiective și activității să se realizeze cu întârziere;

-         finanțarea insuficientă privind dezvoltarea rețelei de asistență medicală comunitară;

-         necesitatea unor modificări ale cadrului legislativ incident, pentru asigurarea unui cadru legislativ flexibil, care să permită accesul facil la serviciile de asistență medicală comunitară, pentru categoriile vulnerabile.

 

3)    Deficiențe identificate în privința accesibilității analizelor medicale decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate

 

Având în vedere faptul că în România s-au înregistrat cele mai multe decese din Europa, cauzate de bolile tratabile aflate în top 5 , se impune luarea de măsuri atât raportat la tratamentele acordate, cât și pentru prevenirea incidenței acestor afecțiuni, prin sporirea accesibilității investigațiilor și analizelor medicale gratuite. Astfel, se poate asigura un nivel de trai mai ridicat, creșterea speranței de viață și creșterea numărului de ani de viață sănătoasă.

Conform statisticilor EUROSTAT, pentru anul 2020, un procent de peste 4% de cetățeni cu vârste de peste 16 ani nu au putut accesa servicii de sănătate, din motive financiare, termene prea lungi de așteptare sau distanțe prea mari față de prestatorul de servicii medicale . Procentul este relativ ridicat raportat la statisticile din celelalte state membre ale Uniunii Europene.

În continuare, vom nuanța principalele impedimente pe care le-am identificat în ceea ce privește accesibilitatea serviciului analizelor medicale decontate:

-         Termene prea îndelungate de așteptare pentru programări pentru efectuarea pachetului gratuit de analize medicale (depășind în unele cazuri o lună de zile);

Avocatul Poporului vorbește și despre ”Programările pentru analize gratuite depind de fondurile primite la nivelul clinicilor.

Astfel, pacienții sunt nevoiți să aștepte până la momentul la care clinica vizată primește fonduri, iar în momentul în care ele sunt furnizate din nou clinicii în luna următoare, există riscul ca acestea să nu fie suficiente pentru toți solicitanții din lista de așteptare.

-         Dificultăți întâmpinate de pacienți pentru identificarea unei clinici la care să-și poată efectua analizele prescrise de medicul de familie;

În urma primirii trimiterii de la medicul de familie, pacienții sunt puși în situația de a identifica clinici la care vor avea posibilitatea să-și efectueze analizele decontate de CNAS.

Astfel, în cele mai multe cazuri, pacienții sunt nevoiți să apeleze la mai multe clinici pentru a găsi un loc disponibil, iar de cele mai multe ori aceștia sunt amânați pentru perioade ulterioare la care se vor primi fonduri.

Nu există un sistem automat de repartizare a pacienților la clinici care să le fie accesibile în vederea efectuării analizelor, astfel încât să se evite punerea pe drumuri a pacienților și efectuarea de solicitări telefonice repetate către clinicile private până la găsirea unui loc disponibil, cum se întâmplă în prezent.

-         Dificultăți de deplasare;

Persoanele care locuiesc la distanțe prea mari față de prestatorul de servicii medicale, în localități în proximitatea cărora nu există clinici la care să acestea să se poată prezenta spre a-și efectua setul de analize, pot întâmpina din acest motiv impedimente în ceea ce privește accesarea serviciului gratuit.

Pe de altă parte, dificultăți similare pot apărea în cazul persoanelor imobilizate la pat, celor greu deplasabile sau persoanelor vârstnice care nu se mai pot deplasa pe distanțe mari. În numeroase cazuri, aceste persoane vârstnice, care deseori se confruntă cu dificultăți de deplasare, locuiesc în zone rurale unde nu există clinici care oferă servicii de analize medicale.

Prin urmare, în situațiile descrise, accesibilitatea serviciului gratuit de analize oferit de statul român, este una redusă sau chiar inexistentă”.

 

4)    Programe naționale de sănătate

 

Programele naţionale de sănătate se adresează populaţiei şi sunt orientate către promovarea sănătăţii, prevenirea îmbolnăvirilor şi prelungirea vieţii de bună calitate; se adresează principalelor domenii de intervenţie ale sănătăţii publice şi răspund priorităţilor naţionale identificate prin Strategia naţională de sănătate; sunt finanţate de la bugetul de stat, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, din fonduri externe rambursabile şi nerambursabile, din venituri proprii, donaţii şi sponsorizări, precum şi din alte surse, potrivit legii; sunt elaborate de către Ministerul Sănătăţii, cu participarea CNAS; derularea acestora se realizează de către Ministerul Sănătăţii şi/sau CNAS, după caz.

Demararea la nivel național a programelor de screening, necesitatea programelor  de screening și diagnostic timpuriu, accesul la tratamente inovatoare și realizarea campaniilor de informare au reprezentat și sunt în continuare subiecte larg dezbătute nu doar în publicațiile de specialitate.

Avocatul Poporului exemplifică, ”Referitor la situația diagnosticării precoce a afecțiunilor oncologice, site-ul medical Raportul de Gardă menționează că, potrivit EUROSTAT, România rămâne pe ultimul loc în UE în materie de screening pentru cancerul de sân, chiar dacă procentul a crescut de la 0,2% la 9% în ultimii ani. Potrivit informațiilor publicate pe același site, „conform celui mai recent sondaj Eurostat, doar 9% din femeile din România cu vârste între 50 și 69 de ani au raportat în 2019 că și-au efectuat o mamografie în ultimii 2 ani. Din nou, România se situează pe ultimul loc în UE. Pentru Bulgaria, aflată pe penultimul loc, procentul este de 36% – de 4 ori mai mult decât în România. În Suedia, procentul este de 95%, de aproximativ 11 ori mai mult”. Astfel, se estimează că, în anul 2020, aproape 4000 de femei au murit în România de cancer de sân.

Având în vedere informațiile comunicate de către autoritățile sesizate, cât și prevederile legale enunțate, observăm că nu ne-au fost furnizate date concrete cu privire la stadiul de implementare a subprogramului de screening pentru cancerul de sân la nivelul regiunilor Est, Nord-Est, Vest, Nord-Vest, cât și faptul că pentru restul regiunilor țării nu este alocat un buget care să asigure accesul la screening pentru cancerul de sân, pentru  femeile din grupa de vârstă 50 - 69 ani). De asemenea, considerăm că este necesară analizarea implementării screeningului pentru cancer mamar și la alte categorii de vârstă decât cea reglementată în prezent (50-69 ani)”.

 

5)    Educația medicală și prevenția în școli

 

În urma analizării datelor obținute, se poate constata faptul că un procent foarte scăzut al elevilor participă la opționalul „Educație pentru sănătate”. Acest aspect ne arată că, pe lângă informațiile predate în cadrul materiei Biologie, există foarte puține oportunități pentru elevi de a se familiariza cu noțiunile ce țin de spiritul unui mod de viață sănătos și importanța încadrării acestui aspect în viața fiecăruia. În acest sens considerăm utilă o analiză aprofundată, efectuată de către specialiști din domeniul sănătății și al educației în vederea introducerii unei materii referitoare la educația pentru sănătate în cadrul trunchiului comun.

 

6)    Informarea publicului prin mass-media

 

Avocatul Poporului abordează și ”derularea campaniilor de informare publică, difuzarea reclamelor care promovează suplimente alimentare sau medicamente influențează decisiv opțiunile cetățenilor, atunci când aceștia se confruntă cu diverse probleme de sănătate, influența mijloacelor media fiind tot mai puternică în formarea comportamentelor cetățenilor, inclusiv în materia opțiunilor pe care aceștia le au atunci când vorbim de educație medicală, prevenție, tratamente medicale”.