Pâinea și cartofii, alimentele de bază ale românilor. Avertismentul lansat de nutriționiști

Potrivit Institutului Național de Statistică, un român a mâncat în medie, anul trecut, peste 88 de kilograme de pâine și doar 64 de kilograme de carne și preparate din carne. Datele reflectă nivelul de trai din România și obiceiurile din copilărie, ne spun nutriționistii.

De la niciun român nu trebuie să lipsească pâinea de pe masă.

Și nici nu lipsește, după cum arată datele oficiale. Pâinea este unul dintre cele mai consumate alimente în țara noastră. Anul trecut, un român a mâncat, în medie, peste 88 de kilograme. Unii o mănâncă la orice masă, alții o aleg pentru că e mai ieftină și ține de foame. Nu întâmplător, au apărut foarte multe brutarii cu numeroase sortimente de pâine.

Într-o brutărie din Iași, la amiază, rafturile erau goale.

Citește și

Studiu: Consumatorii din întreaga lume se aşteaptă la cheltuieli mai mari pentru alimente în următoarele 6 luni

Tudor Țurcanu, reprezentantul brutăriei: „Nu cred că vor renunța la pâine niciodată. Tendința este clar în creștere spre pâinea integrală, spre pâinea cu tărâțe. Lumea începe ușor, ușor să renunțe la tot ce înseamnă pâine albă și cu mult conținut de sare și drojdie”.

Chiar dacă, față de 2020, și consumul de carne a crescut ușor, pentru majoritatea românilor este dificil să aibă zilnic măcar o masă cu carne de porc, pasăre ori vită. Așa că rămânem în urma țărilor dezvoltate și la acest capitol. În timp ce un român mănâncă aproape 47 de kilograme de carne, fără alte preparate din carne, un danez ajunge și la 110 kilograme, iar un francez, la 90 de kilograme anual.

Și consumul de lapte a crescut ușor anul trecut, față de 2020.

În medie, un român a băut într-o lună aproape cinci litri jumătate. Sunt însă diferențe de la o gospodărie la alta. Dacă în familiile cu o singură persoană, acolo unde sunt vârstnici în principal, s-au consumat chiar și șapte litri jumătate de lapte într-o lună, în familiile cu mai mulți membri, șomeri, consumul a fost de doar patru litri jumătate.

Aceeași tendință au urmat-o și smântâna și brânzeturile. Doar că, în acest caz, cantitățile sunt mai mici: aproape două kilograme lunar în familiile de pensionari și puțin peste un kilogram în familiile fără un venit stabil.

Chiar și cu așa, cifrele arată un dezechilibru în mesele românilor, cu mulți carbohidrați și mai puține proteine, iar asta ar trebui să ne dea serios de gândit, spun nutriționiștii.

Dr. Damian Șerban, nutiționist: „Dacă per total cantitatea de proteină pe care o consumi, nu vorbim doar de carne, vorbim și de lactate și de ouă și de pește... Dacă această cantitate este redusă, persoana respectivă este, în principiu, malnutrită. Este prost hrănită”.

Și, dacă nu era de ajuns, dezechilibrele alimentare sunt completate și de consumul redus de legume și fructe. Cu numai 8,5 kilograme și, respectiv, 4,2 kilograme într-o lună, de om.