Obsesia de a mânca sănătos este o afecțiune. Cum recunoști ortorexia și ce complicații produce

Galerie foto

Ortorexia este o tulburare de comportament alimentar manifestată prin obsesia de a mânca echilibrat. Din punct de vedere științific, însă, obiceiurile alimentare specifice ortorexiei nu sunt considerate sănătoase.

Deși criteriile oficiale de diagnostic nu sunt încă bine clarificate, termenul de „ortorexie nervoasă” a apărut încă din anul 1997, iar specialiștii trag tot mai multe semnale de alarmă cu privire la creșterea cazurilor în ultimii ani.

Află ce înseamnă, cum se manifestă și care sunt pericolele ortorexiei.

Ce este ortorexia

Noțiunea de ortorexie provine de la cuvântul grecesc „ortho”, care înseamnă corect, respectiv „orexis”, care înseamnă apetit. Ortorexia nervoasă este o tulburare de alimentație caracterizată de obsesia de mânca sănătos, descrie Eating Disorders Victoria.

Afecțiunea poate debuta din dorința de a adopta o alimentație echilibrată, însă pe măsură ce progresează, dieta devine din ce în ce mai restrictivă și se poate asocia cu eliminarea unor grupe întregi de alimente. Pacienții cu ortorexie sunt preocupați excesiv de calitatea sau „puritatea” alimentelor, precum și de beneficiile mâncatului sănătos, dar nu de cantitatea alimentelor.

Cu toate acestea, persoanele cu ortorexie nu își ghidează alegerile pe baza unor principii corecte de alimentație, ci mai degrabă pe opiniile personale pe care și le-au format de-a lungul timpului. Dezinformarea în mediul online și confuzia cu privire la ce înseamnă o nutriție sănătoasă reprezintă factori de risc pentru instalarea ortorexiei.

Astfel, oamenii de știință consideră că promovarea pe rețelele de socializare a unor diete restrictive, a sfaturilor nutriționale neavizate și a conceptului de „alimentație pură”, în detrimentul obiceiurilor sănătoase, poate fi răspunzătoare de amplificarea comportamentelor ortorexice, arată Omer Horovitz și Marios Argyrides în lucrarea „Orthorexia and Orthorexia Nervosa: A Comprehensive Examination of Prevalence, Risk Factors, Diagnosis, and Treatment”.

Bineînțeles, a face din alimentația echilibrată o prioritate este cea mai bună alegere pentru sănătatea ta, atât timp cât obiceiurile nutriționale au la bază principii corecte, recomandate de specialiști. Însă dacă ai ortorexie, obsesia este atât de dusă la extrem, încât poate avea efectul opus – afectarea sănătății. Aceasta are un impact major asupra relațiilor cu ceilalți, predispune la malnutriție și scade semnificativ calitatea vieții.

Uneori, această condiție medicală poate fi însoțită și de alte tulburări de comportament alimentar sau afecțiuni, cum ar fi tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă.

Deși nu este încă definită clar în Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale Ediția 5 (DSM-5), ghidul oficial al specialiștilor, ortorexia este o condiție medicală serioasă, asociată cu o serie de complicații grave, motiv pentru care nu trebuie neglijată.

Cum se manifestă ortorexia

Potrivit Walden Behavioral Care, Healthline și WebMD, ortorexia nervoasă poate produce următoarele manifestări:

Fixație extremă asupra calității, purității și ingredientelor produselor alimentare, fără a ține cont de cantitate;

Verificarea obsesivă a etichetei nutriționale și listei de ingrediente;

Perfecționism;

Adoptarea unei diete bazate doar pe alimente organice, vegane sau raw-vegane, alături de refuzul categoric de a consuma alimente convenționale;

Obsesie cu privire la nutriție și alimente – aceasta se poate manifesta prin cercetarea excesivă de informații cu privire la nutriție în mediul online, nu neapărat din surse oficiale și planificarea cu strictețe a meselor;

Eliminarea unor grupe alimentare considerate în mod eronat ca fiind nesănătoase și fără a avea motive medicale, culturale sau religioase – spre exemplu, pacienții cu ortorexie pot renunța la consumul de fructe și legume, justificând faptul că acestea conțin pesticide, pot evita cerealele cu gluten fără a avea un diagnostic de intoleranță și pot restricționa complet alimente care conțin grăsimi, carbohidrați, alimentele de origine animală, produsele cu adaos de zahăr, sare și aditivi;

Inflexibilitate și inabilitatea de a se abate de la obiceiurile alimentare formate fără a simți anxietate - dacă „regulile” dietei sunt încălcate, pacienții se confruntă cu sentimente puternice de vinovăție, rușine, agitație, îngrijorare;

Sentimentul de superioritate față de ceilalți în legătură cu principiile nutriționale personale;

Creșterea stimei de sine după consumul alimentelor considerate sănătoase;

Frica extremă de a consuma preparate culinare pregătite de alte persoane sau la restaurant;

Critica excesivă cu privire la modul în care se alimentează celelalte persoane, fără a avea o justificare științifică validă pentru alegerile nutriționale individuale;

Împărțirea alimentelor în „bune” sau „rele” – asocierea alimentelor „rele” cu instalarea iminentă a bolilor, astfel încât acestea sunt considerate „otrăvitoare”, adesea nejustificat;

Petrecerea unui timp îndelungat îngrijorându-se cu privire la ce tipuri de alimente vor fi servite la un eveniment social – persoana cu ortorexie poate aduce propria mâncare la un astfel de eveniment, din teama că preparatele culinare servite nu sunt în conformitate cu standardele sale;

Izolare socială – evitarea activităților alături de cei care nu împărtășesc aceleași principii;

Stres puternic în situația în care alimentele considerate sănătoase nu sunt disponibile;

Sentimente de anxietate la vederea alimentelor considerate „nesănătoase” – pacienții cu ortorexie se simt incredibil de inconfortabil dacă aceste produse se află în prezența lor și pot chiar părăsi încăperea respectivă;

Tulburări de dispoziție, anxietate și depresie.

Spre deosebire de alte tulburări de alimentație, cum ar fi anorexia nervoasă, restricțiile alimentare în ortorexie nu sunt legate de imaginea distorsionată de sine sau de controlul ponderal.

Complicațiile ortorexiei

Chiar dacă scăderea în greutate nu este neapărat un obiectiv al persoanelor cu ortorexie, acest lucru are loc inevitabil, ca urmare a restricțiilor alimentare. Cu toate că slăbirea poate fi privită drept un efect pozitiv, scăderea ponderală produsă de dietele restrictive nu este sănătoasă, ci dimpotrivă.

Dietele restrictive asociate cu ortorexia nu furnizează cantități suficiente de calorii, proteine, lipide, carbohidrați, vitamine, minerale. Astfel, pacienții cu ortorexie au un risc ridicat de a dezvolta malnutriție protein-calorică (indice de masă corporală deficitar, asociat cu topirea masei musculare), carențe de vitamine și minerale, osteoporoză și sistem imunitar slăbit, prezintă Omer Horovitz și Marios Argyrides în lucrarea „Orthorexia and Orthorexia Nervosa: A Comprehensive Examination of Prevalence, Risk Factors, Diagnosis, and Treatment”.

Alte consecințe posibile ale ortorexiei, potrivit Healthline, sunt:

Anemia;

Tulburările de ritm cardiac;

Acidoza metabolică;

Dezechilibrele hidroelectrolitice;

Starea de epuizare;

Tulburările hormonale.

Unele dintre acestea pot fi amenințătoare de viață, astfel încât ele nu trebuie subestimate.

Pe de altă parte, ortorexia afectează sever relațiile cu ceilalți, viața profesională și poate avea efecte negative asupra sănătății mintale și dispoziției. Aceasta se asociază cu stres cronic, anxietate și risc de depresie. Prioritizarea alimentației poate compromite abilitatea de a realiza activitățile de zi cu zi, scăzând productivitatea la locul de muncă.

Cum gestionezi ortorexia

Primul pas pentru a trata ortorexia este recunoașterea simptomelor, urmată de solicitarea ajutorului de specialitate. Acest pas este probabil și cel mai dificil, deoarece persoanele cu tulburări de alimentație neagă categoric existența unei probleme și refuză să ceară ajutorul specialistului.

Chiar dacă nu sunt încă definite clar criteriile de diagnostic, psihologii și specialiștii din domeniul sănătății pot utiliza diferite chestionare pentru a depista prezența ortorexiei și pentru a o diferenția de alte tulburări de alimentație.

Principalele măsuri de tratament pentru ortorexie sunt consilierea psihologică și psihoterapia cognitiv-comportamentală, alături de consilierea nutrițională. În primul rând, este necesară înțelegerea efectelor negative ale acestor obiceiuri, combaterea stresului legat de alimentație, precum și modificarea comportamentului alimentar.

Nutriționistul-dietetician autorizat joacă, de asemenea, un rol important în gestionarea acestei afecțiuni. Acesta este specialistul care asigură educația nutrițională corectă, bazată pe știință și care te învață cum să îți îmbunătățești relația cu mâncarea.

Abordarea ortorexiei trebuie să fie multidisciplinară. Consilierea psihologică și cea nutrițională funcționează cel mai eficient împreună, pentru a obține succesul terapeutic.

Prin urmare, mâncatul sănătos trebuie să fie o prioritate, însă nu una dusă la extrem. Ortorexia este o tulburare de alimentație din ce în ce mai frecventă, care necesită diagnostic și tratament de specialitate. Pentru a preveni această condiție medicală, ia în considerare să te informezi corect cu privire la nutriție, discutând cu un nutriționist-dietetician autorizat.