Risipa de apă a devenit un fenomen periculos, și în România. Obiectiv de reducere a „amprentei de apă”
Your browser doesn't support HTML5 video.
Așa se face că, potrivit activiştilor de mediu, risipa de apă a devenit un fenomen periculos, deşi ne confruntăm cu ani tot mai secetoși, inclusiv iarna.
Mai mult decât atât, instalațiile care limitează consumul în gospodării sunt scumpe și puțini și le permit, iar sistemele de canalizare din orașe sunt învechite. Urmăriți un nou episod al campaniei: "Pro săptămâna verde".
„Primul pas este să o clătești. Al doilea pas este să pui pastă pe periuță. Așa. Și apoi ne spălăm. Acum o clătesc din nou și închidem apa”.
La doar 8 ani, Roa știe cât de importantă e apa. A învățat la școală cum să o folosească atunci când se spală pe dinți, pe mâini, sau când clătește ceva în chiuvetă.
Roa: „Nu trebuie să irosim apa”.
Reporter: De ce nu trebuie să irosim apa?
Roa: „Pentru că există niște țări în care nu există apă și copiii ăia nu pot să bea apă. Un om este făcut aproape din apă și fără apă nu poți să trăiești”.
La polul opus...
Pensionar: „Dă drumul și umple cada, și atunci intră în baie”.
Reporter: De câte ori pe săptămână faci așa?
Pensionar: „Dom'le, în fiecare seară eu mă duc și o baie așa...în cada aproape plină”.
Adrian Dan, sociolog: „Nu cred că generațiile mai în vârstă au devenit mai responsabile, decât constrânse de creșterea costului pe metrul cub de apă ultilizat. Generațiile mai tinere cred că sunt mai degrabă conștiente cu privire la lucrul acesta pentru că, cum-necum, se face educație în școli”.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, un om are nevoie de cel mult 100 de litri de apă zilnic. O cantitate mai mult decât suficientă pentru băut, gătit, spălatul vaselor și al hainelor, duș și grădinărit. Totuși, unul dintre puținele studii, în care a fost analizată relația românilor cu apa, arată că folosim mai multă decât avem nevoie. Să luăm, de exemplu, spălatul vaselor.
Dacă lăsăm robinetul să curgă, pierdem în jur de 10 litri de apă pe minut. Un spălat de vase durează, în medie, între 6 și 10 minute, însă 40% dintre românii care au răspuns unui studiu recent au declarat că la ei spălatul de vase poate dura chiar și 20 de minute. Imaginați-vă că, în acele 20 de minute, pierdem în jur 200 de litri de apă.
Foarte multă apă se pierde și la baie.
„Dacă vrei să faci duș, cred că mai multă apă o plătești rece decât pe cea caldă. Până să vină apa caldă trebuie să stai cu robinetul deschis...” explică un locatar la bloc.
Dar și la activităţile de zi cu zi, cum ar fi spălatul rufelor, al mașinii, udatul gazonului și al grădinii.
Aurelian Danu, reprezentantul Asociației Române a Apei: „Dacă la nivel global valorile amprentei de apă se desfășoară pe un interval de la 1.000 de litri la 10.000 de litri, pentru România avem în momentul de față undeva la 2.800-3.000 de litri per individ, pe zi. Este clar că va trebui să avem un obiectiv de reducere a acestei amprente de apă cât mai mult.”
Trebuie să fim conștienți totuși că resursele de apă se împuținează, în special din cauza secetei care a început să fie prezentă inclusiv iarna. Iar pe timpul verii, tot mai multe lacuri și râuri seacă. Agricultura suferă cel mai mult. Se întâmplă asta și pentru că nu suntem obișnuiți să tratăm apa generată de gospodării, în așa fel încât să nu mai folosim apă curată pentru a uda culturile.
Ilie Vlaicu, președintele Asociației Române a Apei: „Aici nu suntem în cele mai bune procente, ca să spun așa. De fapt, în Europa nu prea se folosește apa menajeră în agricultură. Cel mai mult se folosește în Israel, deoarece este recunoscut faptul că acolo ei nu au apă suficientă și atunci au un grad de refolosire de 70-80%. Urmează Spania, în Europa, cu un procent de 15%. În restul țărilor nu se folosește foarte mult apă în agricultură.”
Cei din industrie estimează că anual, România pierde în jur de 30% din apa folosită în orașe și localități, în principal din cauza infrastructurii învechite. Sunt zone în care țevile din sistemul de apă și canalizare au și 100 de ani vechime.