Die Welt: Spațiul Schengen are cu totul alte probleme decât România și Bulgaria
Nu doar Croația, ci și Bulgaria și România au dorit să adere la spațiul Schengen. Dar au fost respinse. Justificare: Crima organizată și imigrația ilegală ar putea crește în caz contrar. Problema se află în altă parte: în țările care fac parte de mult timp din el.
E timpul din nou să dechidem o sticlă de Riesling Schengen. 26 de națiuni fac deja parte din spațiul Schengen fără controale vamale și de pașapoarte, așa că în curând se va adăuga Croația. Bulgaria și România, în schimb, trebuie să rămână deocamdată în afară. Într-o perioadă în care imigrația peste granițele sub control este la un nivel record și mulți oameni se tem de importurile de droguri de la crima organizată, unii ar putea găsi acest lucru liniștitor.
Dar nu trebuie să trecem cu vederea succesul ideii unei zone deschise pentru afaceri și călătorii care a fost concepută în 1985 în micul sat idilic Moselle din Luxemburg. Întrebați doar milioanele de oameni care trăiesc, muncesc și consumă în zonele de frontieră. Dacă nu ar fi fost avantajele uriașe pentru comerț, circulația persoanelor și ocuparea forței de muncă, țări prudente din afara UE, precum Norvegia, Islanda sau Elveția, nu ar fi aderat niciodată la spațiul Schengen.
Când vine vorba de națiuni precum Bulgaria sau România, mulți europeni se gândesc imediat la criminalitate și corupție, ceea ce nu este în întregime greșit. Dar aceasta este mai degrabă o chestiune legată de sistemul judiciar de acolo și de partidele adesea corupte.
Dacă bulgarii și românii sunt din nou excluși de la negocierile de la Bruxelles și doar Croației i se permite să adere, atunci aceasta este o politică pur simbolică. Acest lucru se face în detrimentul țărilor care, pe de o parte, beneficiază foarte mult de pe urma UE și, pe de altă parte, plătesc un preț deloc neglijabil pentru europenitatea lor prin șomaj și migrație către Vestul mai bogat.
Care sunt de fapt punctele slabe ale Spațiului SchengenOricine, ca și Austria, dă vina orbește pe România și Bulgaria pentru afluxul de migranți prin ruta balcanică, trece cu vederea faptul că cea mai importantă poartă de intrare, Grecia, face parte de mult timp din spațiul Schengen.
Când vine vorba de mafie, ar trebui să ne gândim mai degrabă la Napoli și Palermo (care aparțin spațiului Schengen) decât la București sau Sofia. Iar profiturile obținute din contrabanda cartelurilor de droguri în porturile din Anvers și Rotterdam ar putea transforma cu ușurință întreaga zonă a Balcanilor într-o Elveție prosperă. Vremea de a arăta cu degetul spre rudele sărace din Est și de a acoperi astfel criza constituțională a UE în Vest ar trebui să se fi încheiat în sfârșit, potrivit Die Welt.