Decizia luată de Germania de teama unui atac rusesc. „Suntem îngrijoraţi de riscul unui război major de agresiune în Europa”
Germania elaborează planuri de extindere rapidă a reţelei sale de buncăre şi adăposturi antiatomice, a declarat cel mai înalt oficial guvernamental din domeniul protecţiei civile, potrivit The Guardian.
Oficialul a avertizat că Germania trebuie să fie pregătită pentru posibilitatea unui atac din partea Rusiei în următorii patru ani.
Ralph Tiesler, şeful Biroului federal de protecţie civilă şi asistenţă în caz de dezastre (BBK), a declarat că cea mai mare economie a Europei trebuie să se trezească la realitatea conflictelor şi că, în starea sa actuală, Germania nu este pregătită corespunzător.
„Pentru o lungă perioadă de timp, în Germania a existat o convingere larg răspândită că războiul nu era un scenariu pentru care trebuia să ne pregătim. Acest lucru s-a schimbat. Suntem îngrijoraţi de riscul unui război major de agresiune în Europa”, a declarat el pentru Süddeutsche Zeitung.
Tiesler a făcut apel la un efort naţional de localizare şi transformare a tunelurilor, staţiilor de metrou, garajelor subterane, parcărilor şi pivniţelor clădirilor publice în adăposturi de protecţie pentru „a crea rapid spaţiu pentru 1 milion de persoane”. El a declarat că agenţia sa va prezenta un plan cuprinzător în cursul acestei veri.
El a adăugat că ţara se află într-o cursă contracronometru, iar a se baza pe construirea de noi buncăre este insuficient. Astfel de adăposturi ar necesita mult timp pentru planificare şi construcţie şi ar fi foarte costisitoare, a spus Tiesler. Prin urmare, structurile existente trebuiau să fie examinate îndeaproape şi mai imediat.
Temeri legate de extinderea conflictului din Ucraina
Invazia continuă a Rusiei în Ucraina a provocat temeri în alte ţări, în special în statele baltice, dar şi în Polonia şi Germania, că Moscova ar putea deschide noi fronturi în Europa.
Din cele aproximativ 2 000 de buncăre şi camere de protecţie din Germania, rămase în urma războiului rece, doar 580 sunt în stare de funcţionare şi majoritatea au nevoie de renovări de milioane de euro. Acestea ar adăposti aproximativ 480.000 de persoane, adică doar o jumătate de procent din populaţia Germaniei. În comparaţie, BBK a declarat că Finlanda are 50 000 de camere de protecţie, ceea ce înseamnă spaţiu pentru 4,8 milioane de persoane, sau 85% din populaţia sa.
Tiesler a afirmat că trebuie depuse eforturi şi pentru perfecţionarea sistemelor de informare, cum ar fi aplicaţiile şi indicatoarele rutiere, pentru a comunica publicului locurile exacte în care ar putea căuta adăpost, precum şi pentru modernizarea sirenelor de avertizare. Aplicaţiile de avertizare existente trebuie, de asemenea, să fie mai bine protejate împotriva hackerilor, a spus el.
Apel pentru finanțarea urgentă a planurilor de protecție civilă
Acesta a îndemnat guvernul lui Friedrich Merz să se asigure că există fonduri pentru punerea în aplicare a planurilor agenţiei sale. Guvernul a fost de acord că planurile sunt necesare, dar încă nu a stabilit în mod oficial fondurile.
Se aşteaptă ca banii să fie puşi la dispoziţie din miliardele deblocate după ce parlamentul a suspendat frâna de îndatorare a Germaniei în martie, permiţând efectuarea unor cheltuieli mari în domeniul militar, al infrastructurii vitale - cum ar fi podurile şi drumurile care le permit să transporte tancuri şi provizii - şi al apărării civile.
Serviciile de informaţii şi structurile de securitate cibernetică, care au nevoie vitală de investiţii, sunt, de asemenea, în competiţie pentru fonduri.
Tiesler a estimat că vor fi necesare cel puţin 10 miliarde de euro (8,4 miliarde de lire sterline) în următorii patru ani pentru a acoperi nevoile de apărare civilă şi cel puţin 30 de miliarde de euro în următorul deceniu.
De asemenea, el a solicitat înfiinţarea unui serviciu de protecţie civilă obligatoriu sau voluntar şi a îndemnat cetăţenii să contribuie la creşterea rezistenţei ţării prin aprovizionarea cu provizii de urgenţă în caz de penurie de energie şi apă. „Apelul nostru este: faceţi provizii suficiente pentru 10 zile, dacă este posibil”, a declarat el pentru ziar, reflectând apelurile similare ale altor guverne europene.
„Dar chiar şi o rezervă pentru cel puţin 72 de ore ar fi foarte utilă”, a adăugat Tiesler. „Aceasta poate fi folosită pentru a acoperi întreruperile minore din viaţa de zi cu zi”.
