Ce se întâmplă în Nagorno-Karabah. Conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan, explicat

Luptele, care au continuat și luni, au dus la moartea a cel puțin 39 de persoane, fiind cea mai gravă escaladare a conflictului din ultimii ani, conform Politico.

Armenia și Azerbaidjan, foste state sovietice, se luptă de peste 30 de ani pentru regiunea Nagorno-Karabakh.

Nagorno-Karabakh este o enclavă controlată de Armenia, dar recunoscută internațional drept parte din Azerbaidjan. Ambele țări au susținere din partea unor state puternice.

Ce s-a întâmplat în acest weekend în Nagorno-Karabakh  

Autoritățile din Armenia au anunțat sâmbătă dimineață că Azerbaidjanul a lansat atacuri aeriene și de artilerie asupra regiunii Nagorno-Karabakh, în timp ce oficialii de la Baku (capitala Azerbaidjanului) au declarat că au condus „o contraofensivă ca răspuns la provocări militare”.

În momentul în care au apărut primele victime, Armenia a declarat legea marțială și a mobilizat armata, iar Azerbaidjanul a decretat stare de război în mai multe regiuni.

Bilanțul victimelor este și el disputat între cele două țări. Armenia a confirmat duminică 16 decese, peste 100 de persoane rănite și că a ucis 200 de luptători din Azerbaidjan. În schimb, Azerbaidjanul a anunțat că a ucis 550 de armeni, informație negată de Erevan (capitala Armeniei).

Ultima încăierare sângeroasă între cele două țări a avut loc în anul 2016, când a avut loc Războiul de Patru Zile. Cel puțin 200 de persoane au murit atunci, în cea mai gravă încălcare a armistițiului de pace încheiat în 1994.

Care este contextul conflictului dintre Armenia și Azerbaidjan  

Conflictul din Nagoro-Karabakh are potențialul să atragă puteri mult mai mari, în special Rusia și Turcia, țări care deja se află în conflict ideologic privind conflictele din Siria și Libia.

Turcia este un susținător constant al Azerbaidjanului, datorită legăturilor culturale. De asemenea, Turcia și Armenia împărtășesc o istorie lungă de conflict, amplificat de refuzul Ankarei să recunoască genocidul armean din 1915, precum și conflictul din Nagoro-Karabakh.

În anul 1993, Turcia a închis frontiera pe care o împarte cu Armenia și cele două țări nu au dezvoltat niciodată relații diplomatice.

Rusia are un rol mai complex în regiune și menține relații economice strânse atât cu Armenia cât și cu Azerbaidjan și le aprovizionează pe ambele cu armament.

Însă relația dintre Rusia și Armenia este mai strânsă, având în vedere că Rusia are o bază militară în Armenia și ambele țări fac parte din Uniunea Economică Eurasiatică.

De ce Armenia și Azerbaidjan luptă pentru Nagormo-Karabakh  

Cele două ţări din Caucaz au o dispută de lungă durată asupra Nagorno-Karabah, regiune din interiorul teritoriului azer, dar populată majoritar de etnici armeni.

Discuţiile de pace sunt blocate de mulţi ani. Deşi în 1994 a fost încheiat un acord de încetare a focului, în mod frecvent Armenia şi Azerbaidjanul se acuză reciproc de atacuri în Nagorno-Karabah şi de-a lungul frontierei dintre ele. Ambele părţi obişnuiesc să se învinovăţească reciproc pentru violențele izbucnite.

La începutul anilor 1990 a fost scena unui război soldat cu 30.000 de morţi şi, de atunci, Baku doreşte să reia controlul.

La originea conflictului stă Joseph Stalin. Fostul lider sovietic a pus regiunea Nagorno-Karabakh, în care trăiau majoritar armeni, sub controlul Azerbaidjanului, la începutul anilor 1920. Nicio parte nu a fost mulțumită de decizie, dar pentru zeci de ani nu a contat foarte mult. Însă, odată cu căderea URSS la finalul anilor 1980, forțele naționaliste au transformat regiunea într-un butoi de pulbere.

Poziția României în conflictul din Nagorno-Karabah  

Evoluţia situaţiei între Armenia şi Azerbaidjan este "tulburătoare", iar România face apel către ambele părţi să reia dialogul politic pentru a găsi soluţii prin mijloace paşnice, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, conform Agerpres.

"Evoluţia situaţiei dintre Armenia şi Azerbaidjan, pe linia de contact, este tulburătoare. România face apel către ambele părţi pentru dezescaladarea conflictului şi pentru reluarea dialogului politic, în scopul de a găsi soluţii exclusiv prin mijloace paşnice, în cadrul legii internaţionale", a scris, duminică, pe Twitter, Aurescu.

Reacții internaționale la conflictul din Nagorno-Karabah  

O reuniune de urgenţă cu uşile închise a Consiliului de Securitate al ONU privind situaţia din regiunea disputată Nagorno-Karabah urmează să aibă loc marţi la cererea unor ţări europene, au anunțat luni surse diplomatice, relatează AFP.

Germania şi Franţa sunt la originea acestei iniţiative, dar alte state europene - Estonia, Belgia, Regatul Unit - o susţin, au precizat sursele citate.

Escaladarea luptelor în Nagorno-Karabah este „foarte preocupantă”, iar orice ingerinţă este „inacceptabilă”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al şefului diplomaţiei europene Josep Borrell, transmite AFP.

„Nicio ingerinţă nu este acceptabilă” în acest conflict, iar „escaladarea este foarte preocupantă, pentru că poate avea consecinţe grave pentru stabilitatea regiunii”, a afirmat Peter Stano, într-un briefing de presă la Bruxelles.

De cealaltă parte, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a cerut luni încetarea „ocupaţiei” armene în regiunea disputată Nagorno-Karabah pentru a pune capăt luptelor dintre separatiştii susţinuţi de Armenia şi forţele azere, relatează AFP.

„A sosit momentul ca această criză care a început odată cu ocuparea Nagorno-Karabah să se încheie. De îndată ce Armenia părăseşte teritoriul pe care îl ocupă, regiunea va regăsi pacea şi armonia”, a declarat în cadrul unui discurs preşedintele Erdogan, a cărui ţară este principalul susţinător al Azerbaidjanului în acest conflict.

Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut duminică încetarea noilor confruntări dintre separatiştii din Nagorno-Karabah, susţinuţi de Erevan, şi forţele azere, cele mai grave din regiune din 2016, informează AFP.

„Este important să depunem toate eforturile necesare pentru a evita o escaladare a confruntării, dar este esenţial să se pună capăt ostilităţilor”, a spus Putin, citat într-un comunicat al Kremlinului, la finalul unei convorbiri telefonice cu premierul armean, Nikol Pashinyan.

Alianţa Nord-Atlantică a cerut duminică încetarea “imediată” a ostilităţilor în regiunea separatistă Nagorno-Karabah, disputată de Armenia şi Azerbaidjan, precum şi reluarea negocierilor între părţile implicate pentru a rezolva conflictul, notează EFE.

„NATO este profund îngrijorată de informaţiile privind ostilităţi militare la scară largă de-a lungul liniei de contact în zona de conflict din Nagorno-Karabah”, a afirmat într-un comunicat James Appathurai, reprezentantul special pentru Caucaz şi Asia Centrală al secretarului general al Alianţei, Jens Stoltenberg.