Experiment Inspectorul PRO. Cum ajungem să mâncăm legume și fructe cu pesticide

Galerie foto

Folosirea pesticidelor este reglementată de Uniunea Europeană, doar că unii fermieri exagerează. ''Inspectorul Pro'' a surprins astfel de situaţii şi le-a raportat autorităţilor.

Micii agricultori folosesc pesticidele după ureche. Tratează plantele cu substanţe chimice în exces, ca să fie siguri de recoltă. Iar rezultatul este nedorit: pe mesele noastre ajung legume şi fructe îmbibate în substanţe anti-mucegai, anti-buruieni şi anti-insecte.

Autorităţile nu ştiu ce se întâmplă pentru că fac verificări sumare.

Reporter: "Cu ce stropiţi?" Agricultor: "Depinde de…" Reporter: "Cum vă spune(n.r. specialistul)?" Agricultor: "Aaaa le ştim noi cu ce să stropim Reporter: "Şi salata cu ce se stropeşte? Agricultor: "Foliar… şi ceva de cloceală că face cloceală"

Citește și

Inspectorul Pro și un expert în securitate, în control la cluburile din Centrul Vechi. Problemele grave descoperite

O echipă de la Inspectorul Pro a invitat autorităţile în teren, să vadă cu ochii lor cum se face agricultură. Experimentul a fost relevant.

Inspector: "Aveţi o evidenţă a tratamentelor fitosanitare? Un caiet?" Agricultor: "Nu. De ce?" Inspector: "Legea vă obligă" Agricultor: "Nu m-a obligat nimeni până acum şi n-am ţinut cont, să ştiţi" Inspector: "Şi atunci cum ştiţi dumneavoastră cât aţi stropit şi cât să mai stropiţi? Le ţineţi minte? Agricultor: "Deci acum stropesc, peste o săptămână iar" Inspector: "Trebuie să aveţi evidența bonurilor fiscal eliberate de fitofarmacii". Agricultor: "N-am luat niciodată, de când practic meseria asta n-am luat niciun bon niciodată. Mă scuzaţi că vă întreb cui îi trebuie?" Inspector: "Nouă la control". Reporter: "Nu v-a controlat nimeni până acum?" Agricultor: "Controalele fitosanitare se fac prin sondaj".

Unii dintre producătorii verificaţi au pus mai multe chimicale decât era nevoie. Şi au recoltat mai devreme decât trebuia. Chimiştii din laboratorul fitosanitar au găsit depăşiri de pesticide în castraveţi.

Benalaxil este o substanţă activă fungicidă, admisă de Uniunea Europeană. Ea trebuie folosită însă corect. Are acţiune sistemică şi asta înseamnă că pătrunde complet în plantă. În maximum 4 ore de la stropire pesticidul se absoarbe total în rădăcină, tulpină, frunze, ciorchini şi lăstari. Iar recolta nu poate fi devansată, sub nicio formă. Minimum 6 zile trebuie să rămână până la culegerea roadelor.

Profesorul universitar doctor de medicină veterinară Dumitru Drăgotoiu, care este şi prorector al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, ne explică de ce agricultorii nu respectă pauza obligatorie dintre stropire şi recoltare.

Profesor universitar doctor Dumitru Drăgotoiu, prorector USAMV: "Cel mai şi cel mai ridicat grad de pericol ar fi la castraveţi, pentru că ei au o creştere foarte rapidă şi atunci dacă aştepţi 3 zile după un castravete să poată să îşi elimine o mare parte din reziduurile pe care le-au avut în urma tratamentului, el poate să depăşească dimensiunile optime pentru vânzare".

Practici similare am surprins şi în Vidra, o comună de lângă Bucureşti, devenită aproape brand de țară atunci când vorbim despre legume româneşti.

Reporter: "E normal să fie atât de multe?" Agricultor: "Aaa păi da, în funcţie de culturile pe care le avem." Reporter: "Aveţi vreo producţie care nu e stropită cu nimic?" Agricultor: "Aaa….cu nimic cu nimic cred că am nişte ceapă."

Autoritatea Naţională Fitosanitară este instituţia care ar trebui să se asigure că agricultorii folosesc pesticidele în mod corect.

Reporter: "Au constiința producătorii români să nu toarne cu găleata sau au şi scăpări?" Aurelia Surdu, şefa laboratorului fitosanitar: "Nu poţi să garantezi că toţi sunt conştienţi de efecte şi respectă întocmai".

Aurelia Surdu, şefa laboratorului fitosanitar, se ascunde însă după norme atunci când trebuie să explice de ce statul nu face verificări mai dese. Anul acesta, de exemplu, inspectorii fitosanitari au prelevat doar 508 probe în întreaga ţară. Şi numai în 9 dintre ele au găsit depăşiri de pesticide.

Reporter: "508 probe din toată România mie mi se pare foarte puţin. Aurelia Surdu, şefa laboratorului fitosanitar: "Nu e nici mult nici puţin, dar aşa se face în orice ţară europeană, controlul se face prin sondaj. Nu ai cum să controlezi absolut tot ce se pune pe piaţă" Reporter: "Câte probe au ieşit neconforme şi la ce produse? Aurelia Surdu, şefa laboratorului fitosanitar: "Anul acesta am avut un număr de 9 probe neconforme, pe salata, ceapă verde, mărar, pătrunjel".

Profesor universitar doctor Dumitru Dragotoiu, prorector USAMV: "Dacă luăm ceapă verde, spanac, salata varză, acolo se găsesc cantităţi mai mari, în special nitraţi şi nitriţi".

Producătorii ar trebui să aibă registre în care să fie menţionate chimicalele folosite şi frecvenţa tratamentelor făcute. Iar inspectorii fitosanitari ar trebui să facă verificările neanunţate şi nu cum se întâmplă în prezent.

Reporter: "La piaţă v-a controlat cineva? " Agricultor: "Doar ANAF-ul. Eu zic de asta cu probele de pesticide. Or fi venit, dar nu m-au controlat pe mine" Reporter: "Şi de câţi ani mergeţi la piaţă?" Agricultor: "De la 10 ani!" Reporter: "Şi câţi aveţi? " Agricultor: 62. Reporter: "Deci de 50 de ani mergeţi în piaţă şi nu v-a verificat nimeni."  Agricultor: "Nu, nu m-a controlat nimeni. Ăsta-i primul control"

Aurelia Surdu, şefa laboratorului fitosanitar: Nu facem control în seră, ci din produsul prelevat care urmează să meargă pe piaţă. Evident. Şi îi anunţa când trebuie pentru că lor le trebuie buletin de analiză ca să iasă pe piaţă şi sunt anunţaţi, veniţi că mă duc pe piaţă. Reporter: Şi atunci nu se poate că producătorul să scoată nişte roşii despre care el ştie că sunt în regulă? Aurelia Surdu, şefa laboratorului fitosanitar: Cum să scoată? Reporter: Să scoată la vânzare pentru când vine inspectorul. Aurelia Surdu, şefa laboratorului fitosanitar: Păi ce? El are o zonă în seră care sunt în regulă şi unele în neregulă?

Doar aşa se explică de ce ajungem să înghiţim de-a lungul timpului o listă lungă de substanţe nocive: fungicide, erbicide şi insecticide.

Ingerate pe termen lung şi în cantităţi mari acestea pot scădea fertilitatea bărbaţilor, pot creşte riscul de obezitate, pot favoriza astmul, pot duce la apariţia depresiei şi a anxietăţii.

Profesor universitar doctor Dumitru Dragotoiu, prorector USAMV: "Impactul asupra sănătăţii e unul foarte-foarte grav. Aceste reziduuri acţionează asupra aparatului genetic, formând neoplasme, cancer cum se zice pe româneşte".

Producţia românească pare, aşadar, scăpată de sub control. Şi la fel se întâmplă şi cu marfa adusă din afară. Dintr-un milion de tone de fructe şi legume, importate într-un an, o parte conţine depăşiri de substanţe chimice. Mai exact, 3% din probele prelevate de Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară au fost găsite cu valori ale pesticidelor peste limite normale.

Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!   

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!