Nutriționiștii spun că de la supă încoace nu s-a inventat nimic mai echilibrat în materie de nutriție
Your browser doesn't support HTML5 video.
Există un preparat care face parte din tradiția culinară a românilor, însă și-a pierdut locul de cinste la masa noastră. Este vorba de banala ciorbă sau supă care, din păcate, se gătește din ce în ce mai rar, chiar și în familiile cu copii.
Nutriționiștii din toată lumea au recunoscut la unison că de la supă încoace nu s-a inventat nimic mai echilibrat în materie de nutriție. În Franța, masă de seară se mai numește souper, de la obiceiul de a mânca la cină o simplă supă. Tot supa ca fel unic de mâncare era servită și în primele restaurante apărute la Paris, fiind considerată produsul ideal pentru restaurarea puterii de muncă.
În România, orice gospodină știe că nimic nu satură mai bine decât ciorbă, e spornică, ieftină și practică - dintr-o oală de ciorbă poți mânca 3 zile. Iar dacă ați făcut armata sau ați mâncat la autoservire, știți ce gust minunat are ciorba făcută la cazan.
Din punct de vedere nutritiv ciorba este un fel de mâncare complet și echilibrat. Avem în ea legume, paste făinoase orez sau cartofi, un pic de carne sau pește și multă apă. Ciorba hidratează, încălzește și hrănește cu puține calorii.
Indiferent că e cu carne sau doar cu legume, că o mâncați caldă sau rece, că este acră sau dulce, reconsiderați ciorba și supa în alimentația zilnică.
-Este cea mai simplă formă de a consuma legume în cazul copiilor și al bătrânilor, iar în cura de slăbire este preparatul ideal. -Cantitatea de făinoase, carne sau cartofi dintr-o ciorbă nu depășește niciodată 2-3 linguri, deci este un mini-felul 2 diluat în multă apă. -Ciorba stă în stomac cu 30% mai mult timp față de un felul doi, deci satură mai repede și ține de foame mai mult; această curiozitate a fost constatată ecografic și nu a putut fi explicată, de unde numele de "paradoxul ciorbei". -În ciorbă nu poți ascunde grăsimea, în cel mai rău caz ea se ridică la suprafață și poate fi eliminată cu lingura. Spre deosebire de salate, orez sau paste făinoase care conțin sosuri cu mult ulei și au multe calorii, ciorba e dietetică și poate fi degresată ușor.
Fiind preparate termic, ciorba și supa nu crează probleme celor cu aciditate gastrică, care nu pot tolera legumele proaspete. Roșii, broccoli și conopidă, dovleac și dovlecel, spanac, mazăre, ciuperci, fasole, linte sau cartof, toate pot fi pasate și transformate într-o supă cremă caldă și hrănitoare. Iar dacă apreciați variantele rafinate, o puteți îmbogăți cu o bucățică de ficat de gâscă, brânză cu mucegai albastru, parmezan, jambon, crutoane trase în unt și ierburi aromate din belșug: busuioc tarhon rozmarin cimbru sau chimen.
Nici ciorbele nu se lasă mai prejos, pot fi acrite cu borș și zeamă de varză sau drese cu o lingură de smântână - oricare dintre variante înseamnă aport de probiotice cu efect benefic pentru sănătate. Iar acum, în sezonul rece, nu uitați de afumături și de leuștean. Cât despre ardeiul iute, să fie din belșug, ne încălzește și accelerează metabolismul.
Faceți un obicei din a începe masa cu o ciorbă, în felul acesta stomacul va fi plin cu apă și veți putea fi mai moderați și mai ponderați cu preparatele ce vor urmă. Iar pentru cei care țin la siluetă consumați ciorba ca fel unic la fiecare masă, este rețeta garantată de slăbit în orice anotimp.