Limita de la care sarea devine nocivă. Sarea nu trebuie eliminată din alimentație, dar zahărul da. Face ravagii în organism
Trebuie să eliminăm sărea din dietă atunci când vrem să slăbim? Ce facem cu retenția de lichide după ce am mâncat ceva sărat?
Aveți dreptate, există avertismente nutriționale care au transformat sarea într-un personaj negativ. Însă nu trebuie să vă fie frică de sare, sarea înseamnă viață. Clorura de sodiu, adică sarea de bucătărie, conține sodiu, un mineral esențial vieții pe pământ.
Ce se întâmplă fără sare? Ne uscăm, murim, sarea ține apa în celule. Natura știe asta, prin urmare a pus sare în toate alimentele, de la apă și lapte, la carne și pește. Și pentru că sarea este un potențiator de gust și un agent de conservare, nici oamenii nu s-au lăsat mai prejos și au pus sare în pâine, brânzeturi, mezeluri și afumături, în conserve, murături, sosuri, semipreparate și produse de ronțăit.
Chiar și prăjiturile conțin sare!
Ce se întâmplă când mâncăm prea multă sare? Crește concentrația de sodiu din organism, ni se face sete și bem mai multă apă - ca să diluăm excesul de sare. Apare retenția de lichide și crește tensiunea arterială, iar apoi este rândul rinichilor să muncească și să elimine apa- cu sare cu tot! Fără sare nu putem trăi, iar excesul de sare nu ne face bine. Există o legătură directă între consumul de sare și hipertensiune, aportul crescut de sodiu este o cauză directă a bolii.
Atenție, nu toată lumea reacționează la sarea din alimentație printr-o creștere a tensiunii arteriale, doar 30-50% dintre hipertensivi și 15-25% dintre indivizii sănătoși sunt sensibil la sodiu.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă un aport maxim de 5 g sare/zi, adică o linguriță. Ce înseamnă 1 g de sare? 2 felii de șuncă sau 5 felii salam de Sibiu, un crenvurșt sau 2 felii de somon afumat. Tot 1 g de sare avem în 3 felii de pâine, 8-9 măsline, un cub de brânză sau cașcaval sau 2 linguri de parmezan.
Cum putem modifica răspunsul organismului la sare? Prin creșterea consumului de minerale care acționează împotriva hipertensiunii, adică potasiu, calciu și magneziu. Prin urmare, bucurați-vă de sarea prezentă natural în alimente, eliminați solnița de pe masă, creșteți consumul de legume bogate în potasiu, produse lactate bogate în calciu și leguminoase boabe, bogate în magneziu.
Dacă fără sare nu putem trăi, aflați că fără zahăr se poate! Multe doamne să plâng de pofta de dulce care nu poate fi controlată: eu nu vreau să mănânc, spun ele, însă corpul meu cere. Vreau să știți că nevoia de zahăr nu este fizică, ci psihică. Zahărul anesteziază creierul, așa că apelăm la el inconștient când suntem obosiți, triști, supărați. Zahărul induce automat o stare de bine, este un produs destinat plăcerii, dar vine cu prețul kilogramelor în plus.
Glicemia nu scade dacă nu mâncăm zahăr, este un mit care trebuie desființat! Cât despre organism, dacă ar putea vorbi, ați fi uimiți să aflați că zahărul schimbă metabolismul către sinteza de grăsimi, crește colesterolul în sânge, face steatoză hepatică, scade imunitatea și duce la îmbătrânire prin creșterea oxidării la nivel celular. Tot el, zahărul, este cauza directă a cariilor dentare și a grăsimii de pe abdomen, care duce la diabet și hipertensiune. De ce ar cere corpul nostru zahăr?!?
Energia din zahăr poate fi obținută din orice produs care conține amidon. Zahărul este un carbohidrat rapid care înseamnă o injecție cu glucoză direct în venă, în timp ce amidonul este o perfuzie lentă, care oferă organismului combustibil treptat, timp de câteva ore. Dacă vreți să aveți grijă de corpul vostru și să-l hrăniți adecvat, nu-i dați zahăr, ci pâine, paste făinoase, orez, cartofi sau leguminoase boabe.
Faceți un Detox de zahăr și limitați prezența lui în dieta voastră la 1-2 gustări dulci pe săptămână. Alegeți ciocolata neagră, înghețata și deserturile pe bază de lapte. Iar dacă vreți un dulce cu adevărat natural, atunci mâncați fructe, dar și astea cu măsură! Cât despre pofta de dulce, luați-o ca pe un semn de dezechilibru emoțional și rezolvați-o prin alte metode…nealimentare.