Legătura dintre oxidul nitric și sănătatea noastră. Cum se păstrăm arterele în stare perfectă

În stare perfectă, rămân cu o singură condiție. Dacă reușesc să producă singure substanțe eficiente, care nu au fost strânse până acum într-un medicament.

Inima. Și 19.000 de metri de vase de sânge. Un singur strat de celule căptușește interiorul tuturor vaselor. Aici apar depunerile de grăsime.

Acest strat se protejează printr-o substanță, pe care o produce singur - oxidul nitric. Și care dilată, în mod normal, vasele.

Dr. Iulian Călin, cardiologie intervențională: „Ele fac oxidul nitric. Oxidul nitric e secretat când facem mișcare, când mergem pe jos, când suntem activi. Mișcarea nu înseamnă doar un mers agale, pe stradă, ci mișcare înseamnă un regim de efort fizic regulat și intens, un pas alert, ca și cum ne grăbim, minim 30 de minute pe zi.”

Citește și

Ministrul Educației: Diploma de doctor va conţine din acest an universitar un cod QR

Mișcarea pune vasele să producă mult oxid nitric. Se auto-protejează. Un fum de țigară scade automat această protecție.

Dr. Iulian Călin, cardiologie intervențională: „La fumători, fumează din oră în oră, se creează vasoconstricție, nu se mai secretă oxid nitric, în endoteliu apar fisuri. Și pe acolo pot să intre particule de colesterol și se declanșează o inflamație. O inflamație în peretele arterial, inflamația e o boală cronică, este un blocaj pe un anumit vas, cea mai importantă arteră a inimii, artera descendentă anterioară. La efort, inima bate mai repede și trebuie sa primească mai mult sânge prin aceste vase, dacă nu primește suficient, te va durea în piept și te duci la medic.”

Următoarea etapă înseamnă infarct. Se blochează complet o arteră, care alimentează tocmai inima. Mișcarea, în fiecare zi, împiedică această boală.

HDL cholesterol, colesterolul bun, este cel mai puternic anti-oxidant, produs de organism. În cantitate mai mai mare, protejează vasele mai bine. Ficatul îl face imediat, după efortul fizic.

Îl distruge, din păcate, mâncarea prăjită. Alături de ficat, și intestinul subțire poate produce HDL colesterol, colesterol bun. Alimentele prăjite sau caramelizate se duc, din farfurie, direct în intestinul subțire. Aducem prin mâncare molecule așa numite pro-oxidante. Ne explică membra Academiei Române, Anca Sima.

Acad. Dr. Anca Sima, Institutul de biopatologie celulară: „Mâncarea conține compuși pro-oxidați sau foarte glicați. Intestinul, celula intestinală, imediat îi transportă și, în momentul în care sintetizează proteinele, din care va face HDL, le face defectuoase. Pentru că are o sumedenie de produși pro-oxidanți, pe care i-a luat din alimentație. Celula intestinală le aplică pe HDL, când îl sintetizează acolo. Pac! De aceea, contează foarte mult cum e hrana. De exemplu, hrană bună, dar prăjită în exces înseamnă grămadă de pro-oxidanți, gramadă molecule de glicare târzie, zahărul caramelizat adică, asta e mai periculos decât zahărul ca atare.”

Așa apare colesterolul bun, HDL colesterol, dar care nu își face treaba! Pentru că e prost construit de la început. Ce înseamnă că nu își face treaba? Nu se poate opune formării depozitelor de grăsime din vase.

La această formare proastă am participat singuri. Cu o porție de cartofi prăjiți, cu o carne prăjită în ulei, cu zahăr caramelizat. Cum ne ajutăm? Menținem HDL, colesterul bun, funcțional dacă nu mâncăm în exces alimente prăjite. Și dacă ne mișcăm.