De ce este importantă diversitatea alimentară și cum ne poate feri de steatoza hepatica. Sfatul medicului

Practic repetăm în fiecare zi alimentul care ne place în detrimentul altor alimente.

Selectăm astfel bacteriile alături de care trăim, dar selecția înseamna că ne scade puterea de apărare imunitară, și apare inflamația cronică.

Comportamentul este la fel de nociv precum antibioticele luate fără sens.

Prima linie de apărare imunitară e formată din bacteriile bune alături de care trăim.

În plămâni găsim și cili care elimină fizic agresorii, dar și mucus, iar celulele de suprafață din organism se schimbă, lunar, și elimină astfel și agenții nocivi. Spre exemplu, pielea, organ de barieră, este nouă la fiecare 3 săptămâni.

Știm că antibioticele distrug bacteriile bune alături de care trăim, de aceea, la orice rețetă cu antibiotice primim și pro-biotice, astfel încât să refacem o parte din aceste populații de bacterii bune, dar putem să le distrugem și fără să trecem pe la farmacie și să luăm antibiotice.

Citește și

Balonare și mărire în volum a abdomenului. De ce nu este bine să consumăm sucuri dulci, pline de zahăr

Prin repetarea aceluiași aliment, zilnic, ignorând astfel diversitatea alimentară.

Haideți să luăm carnea cu pâine, ca fel principal zilnic, rar însoțit de alte alimente. E un mod de a face inflamație cronică. Ne explică expertul imunolog Carmen Chifiriuc.

Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc - Facultatea de biologie: „Selectez anumite bacterii, care au enzimele necesare să degradeze proteinele animale, dor că degradându-le în urma metabolizării, cum spunem noi, pot să se genereze în cantități foarte mari anumiți compuși care nu favorizează dezvoltarea altor micro-organisme, ci tot a micro-organismelor care manâncă această carne. Pot să contribuie la inflamația cronică. Le numin noi membrane externe lipo-polizaharide, prin anumite toxine, pe care le produc, ele pot să creeze breșe în bariera de apărare reprezentată de mucoase. E ca și cum am avea un trădător între noi, care cheamă agresorii în interior.”

Același proces se întâmplă cu orice aliment consumat zilnic repetat. Uităm că toate procesele biologice prin care trăim ne cer diversitate alimentară. Aceasta ne cere chiar propriul sistem de apărare, ca să poată funcționa ca la carte.

Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc Prorector - Facultatea de biologie: „Nimic în exces, nimic de un singur fel. Diversitatea trebuie respectată. Cu cât diversitatea e mai mare, o gama largă de procese pot să aibă loc la intensitate normală, niciunul în exces astfel încât sa poată să producă un dezechilibru. Dacă un proces este foarte intens este epuizată capacitatea organismului de a rămâne atent, de a rămâne în alertă la ceilalți stimuli care vin peste el. Pentru că va avea tot timpul stimuli la care trebuie să răspundă adecvat, dar pentru asta trebuie să fie în alertă, asta înseamnă să nu fie obosit.”

A doua linie de apărare imunitară înseamnă celulele inflamatorii. Le găsim în cea mai folosită analiză de sânge, numită hemoleucogramă.

Celulele inflamatorii se numesc neutrofile, bazofile, euzinofile, macrophage. Inflamația cronică apare în toate bolile. Inflamație cronică producem și dacă luăm prea multe calorii în fiecare zi.

Bacteriile din intestin alături de care trăim sunt bulversate, și inflamație. Rețeaua de inflamație produce reacții în lanț. Ne explică profesor universitar doctor Laura Iliescu.

Prof. univ. dr. Laura Iliescu - medicină internă, Institutul clinic Fundeni: „De aici, intestinul iritabil cu tulburări de constipație. Produșii toxici nu sunt eliminați cum trebuie și ajung să influențeze alte organe – ficatul se încarcă cu grăsimi, ficatul gras non-alcoolic.”

Ficatul gras non-alcolic înseamnă că grăsimile numite trigliceride au făcut ele însele o rețea, chiar în ficat. Agresiunea alimentară continuă și apare inflamația la nivelul ficatului.

Se numește steato-hepatită. Acum e momentul ca, în ficat, să se activează celule periculoase, care îi distrug funcția.

Nu medicamentele anti-acid luate după un exces alimentar rezolvă inflamația cronică, ci pauza alimentară. Urmată de cantiți mici de mâncare, tot timpul.