„Luptăm pentru viață’’. De ce este critic ca un pacient suspect de AVC să primească tratament în maxim 25 de minute
Your browser doesn't support HTML5 video.
Campania „Deșteaptă-te, România!’’ continuă cu o serie de episoade reunite în emisiunea „Luptăm pentru viață’’, în cadrul căreia medici renumiți, cu o vastă pregătire și apreciați inclusiv în străinătate, ne vor împărtăși infirmații importante despre această afecțiune.
Ce este accidentul vascular cerebral și de ce este important să recunoaștem semnele unui AVC?
Prof. dr. Cristina Tiu, medic primar neurologie, președinta Societății de Neurologie din România:
„Accidentul vascular cerebral este o dramă. În momentul în care un om suferă un accident vascular cerebral, viața lui - cu rare excepții, nu va mai fi niciodată la fel. Este o afecțiune care poate să constea în astuparea unui vas de sânge și apoi distrugerea creierului care era hrănit de acel vas. Sau acel vas de sânge se poate rupe și creierul să fie inundat de sânge. În ambele situații. O bucată o porțiune din creierul nostru va fi distrusă. Și funcțiile care erau asigurate de acea porțiune de creier nu vor mai putea fi recuperate decât într-o mică măsură sau uneori deloc. Și bineînțeles, dacă situația e foarte gravă, există și riscul de deces.”
Reporter: Sunt multe persoane care rămân cu sechele în urma unui AVC?
Prof. dr. Cristina Tiu: „Statisticile ne arată că din 10 oameni care suferă un accident vascular cerebral 3 vor deceda în decursul spitalizării, alți 3 vor rămâne cu dizabilități severe, astfel încât vă dați seama că 6 din 10 oameni, ori nu vor mai fi deloc, ori vor avea dizabilități severe, depinzând de îngrijirea unei alte persoane.
Reporter: Ce ar trebui să facă oamenii pentru a nu rămâne cu dizabilități, pentru a nu fi atât de afectat creierul?
Prof. dr. Cristina Tiu: „Accidentul vascular cerebral survine brusc, dar nu vine din senin peste capul omului. El are niște factori de risc. Principalii factori de risc sunt hipertensiunea arterială care nu este tratată corect, nivelul crescut al colesterolului, care nu este tratat corect, diabetul incorect tratat. Și apoi fumatul, stilul de viață nesănătos, sedentarism, obezitate și multe alte cauze. Primul lucru ar fi îndemnul ca oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor atunci când o au ulterior e mai dificil, deci mergem la medic, facem controale periodice și luăm tratamentul recomandat, astfel încât acești factori de risc să fie menținuți în valori normale. Al 2-lea lucru este, dacă survine totuși un accident vascular cerebral, să știm să îl recunoaștem.”
Reporter: Este important ca serviciile de ambulanță să intervină rapid?
Prof. dr. Cristina Tiu: „Operatorul de la 112 trebuie să identifice rapid din două-trei întrebări că este un AVC. Dispecerul prioritizează ambulanța la fel ca la infarctul de miocard. Apoi recunoaște dacă la domiciliu sau la locul unde se găsește pacientul există cu adevărat un om care suferă, un avc acut anunță spitalul, adică prenotifică cel mai apropiat spital apt să ofere tromboliză, ca să nu pierdem timp să-l ducem la alt spital, tomograful să fie liber, neurologul în camera de gardă. Și nu ar trebui să dureze mai mult de 25 de minute din momentul în care pacientul e dat jos din ambulanță până când ajunge să primească tratamentul acesta.”
Reporter: A fost în transparență pe site-ul Ministerului Sănătății Strategia Nașională pentru Combaterea Bolilor Cardio și Cerebro-vasculare. Care sunt punctele cheie ale acestei strategii?
Prof. dr. Cristina Tiu: „Strategia este un document extrem de important care are în vedere partea legată de prevenție, dar și partea - în ceea ce privește neurologie - de extinderea posibilităților de tratament în acut. Să putem asigura dotarea și resursa umană la nivelul întregii țări, astfel încât să fie o șansă egală pentru toată lumea.”
Reporter: Sunteți și coordonatoarea Stroke Action Plan for Europe în România, ce înseamnă și în ce stadiu suntem în România cu implementare?
Prof. dr. Cristina Tiu: „Nu doar România se confruntă cu problemele legate de accidentul vascular cerebral. Este o problemă la nivel mondial, astfel încât Organizația Europeană pentru Accidente Vasculare Cerebrale a decis elaboarea unui plan care să fie implementat în periaoda 2018-2030 și au stabilit ca în acest interval ca să se atingă niște ținte, niște indicatori de îngrijire, astfel încât 15 % din totalul accidentelor vasculare cerebrale să poată fi tratate prin tromboliză. Noi am început cu o rată care era, cred că 2 % și suntem acum la o rată de aproape 10 %. Mai avem 5 ani din față, poate atingem 15 %, mai ales în contextul în care iată și strategia își propune acest obiectiv.
Și 5 % tratament prin trombectomie. În ceea ce privește trombectomia, anul acesta a însemnat un salt extraordinar. Avem două spitale din România – Oradea și Sibiu, în care s-au întors să lucreze medici care au lucrat mult timp în Franța. Oameni care sunt antrenați în Franța s-au întors și lucrează în România. A fost înființat și acest atestat de Neuroradiologie Intervențională care permite de acum pregătirea acestor oameni în țara noastră”
Reporter: Cat este rata de trombectomie în România?
Prof. dr. Cristina Tiu: „A ajuns undeva la probabil 2 %. Dacă folosim cifrele în valoare absolută, de exemplu doar în Spitalul Universitar, anul acesta s-au făcut peste 300 de trombectomii, ceea ce era cifra pentru toată țara acum 2 ani.
Este important să menționăm faptul că s-au făcut peste 300 de trombectomii cu un efort extraordinar al medicilor care vin de acasă, în timpul liber, indiferent de ora din zi sau noapte.
Este un efort extraordinar al colegilor mei - doctorul Bogdan Dorobăț, doctorul Răzvan Radu și sunt și ceilalți intervenționiști din țară – la Târgu Mureș doctorul Lucian Mărginean, la Timișoara doctorul Adrian Tutelcă, Dan Mihoc la Oradea, doctorița Mănișor la Sibiu, doctorul Mihai Crețeanu la Suceava și Răzvan Stănciulescu la Institutul de Boli Neurovasculare din București.”