Cât de sănătoase sunt fructele pe care le cumpărăm din comerţ. Conservanţii dintr-un măr
Your browser doesn't support HTML5 video.
Spunem că facem o salată de fructe, să mâncăm sănătos. Dar când vă gândiţi că aţi pus cele mai sănătoase ingrediente în farfurie, imaginaţi-va cât au călătorit aceste fructe până la raft.
Sunt cazuri în care vorbim despre distanţe de peste 10.000 de kilometri. Sau mai mult. Posibil cu vaporul, este cel mai ieftin şi cel mai rentabil.
Anul trecut, după scandalul citricelor, a apărut o etichetă mare în supermarketuri: "Coaja citricelor nu este destinată consumului uman".
Problema e că atenţionarea se referă doar la această categorie de fructe. Tone de alte soiuri, unele provenind de la distanţe mari, peste zece mii de kilometri, nu sunt etichetate. Nu ştim ce conservanţi au fost folosiţi dupa culegere, astfel încât să reziste pe traseul dintre cultivator şi cumpărător.
Pe celelalte alimente avem decrierea acestor chimicale. Iată, spre exemplu, un salam. Citim clar nitrit de sodiu. Ce vedem pe acest mango? Nimic.
Nasul electronic din laborator are în memorie cantitatea de compuşi de aromă pe care acest măr îi conţine după recoltare. Aparatul apreciază cât a pierdut din aceştia, ca să calculeze timpul de când a fost recoltat.
În afară de conservanţi, fructele transportate cu vaporul sunt tratate cu aşa-numitele radiaţii ionizante.
Procesul are efectul pasteurizării sau al fierberii, dar nu schimba textura fructului. Fructele NU devin radioactive. Radiaţiile gamma sunt lungimi de undă emise în mod normal de soare.
Alături de razele X sunt însă reţinute de stratul de ozon al pământului. Pentru fructe, metodă e dată drept sigură de OMS.
Dar niciodată nu o găsim descrisă pe etichetă, aşa cum se întâmplă în toată Europa şi în Statele Unite.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!