Modifica setarile cookie
Toate categoriile

Riscurile care apar dacă stăm prea mult în faţa unui ecran. Se poate ajunge chiar la depresie

Your browser doesn't support HTML5 video.

Stăm ore în şir în faţa unui ecran, fie pentru că muncim, fie pentru că vrem să păstrăm legătura cu oameni dragi, de la distanţă.

Psihologii ne atrag însă atenţia că în aceste condiţii nu avem parte de informaţii non-verbale. Şi riscăm să ajungem la epuizare din această cauză.

Gaspar Gyorgy, psiholog: ”Creierul nostru, atunci când există un dialog sau când suntem fizic prezenți unul în fața altuia, preia informații pe care noi nu le conștientizăm, adică când tu ești în fața mea creierul meu vede cum îți miști degetele, picioarele și deja am o serie de informații de care nu sunt conștient”.

Creierul uman este setat genetic să vadă pericolele. De aceea, 80 % din informațiile pe care le procesează provin din limbajul non-verbal al oamenilor.

Având în vedere contextul actual, când comunicăm prin intermediul tehnologiei, din fața unui ecran, astfel de date nu mai există.

Citește și
coronavirus
Avertismentul Canadei legat de un medicament anti-coronavirus. Ce reacții adverse produce

Gaspar Gyorgy, psiholog: ”Nu am aceste informații și creierul meu le caută și nu înțelege de ce nu le găsește. Acolo niste rotițe se învârt, dar nu au parte de informațiile cu care sunt obișnuite, apare starea de epuizare, de necunoscut. De ce s-au schimbat lucrurile atât de mult”.

 

Oboseala accentuată, semn de depresie

 

În aceste condiții, specialiștii ne sfătuiesc să reducem pe cât posibil comunicarea din fața unui ecran, pentru că riscăm să ajungem la epuizare.

Tot medicii spun că oboseala accentuată poate fi un semn al depresiei.

Dr. Irene Davidescu, medic primar psihiatru: ”Depresia poate să se manifeste cu simptome somatice, deci nu mai ai poftă de mâncare, se tulbură somnul, da, deci încep să apară tulburări de somn, nu mai dormi bine, nu mai dormi, te scoli obosit, nu-ți mai place nimic”.

Așadar, este nevoie de re-echilibrare biochimică în asemenea situații, adică de un tratament prescris de doctor.

Dr. Eduard Motoescu, medic primar psihiatru: ”Fluxul cu care vin în contact acești receptori e profund perturbat. Un tratament care nu creează dependență prin el însuși, ci controlează doar anumite lucruri profunde din biochimia pacientului, dar la fel este și în celelalte boli cronice mari cum este hipertensiunea”.

 

Ultimele stiri

Top Citite

Parteneri

Citește mai mult