România a "pierdut" mii de soiuri de legume. Cum a ajuns ceapa de Buzău să fie înregistrată de americani

Specialiștii de la Stațiunea de Cercetare Legumicolă din Buzău au comparat cataloagele din trecut cu actuala bază genetică de semințe.

Așa au aflat că s-a pierdut, de pildă, roșia numită "inimă de bou", pe care au găsit-o însă într-o bancă de gene din Germania sau "ceapa aurie de Buzău" pe care au înregistrat-o americanii.

Printre legumele românești care au dispărut se numără mai multe soiuri de roșii, ardei gras și vinete. Au fost înlocuite cu semințe din import din rațiuni economice, spun experții.

Un studiu realizat de Costel Vânătoru, de la Stațiunea de Cercetare Legumicolă din Buzău, arată că s-au pierdut 2.668 de soiuri.

Costel Vânătoru, cercetător SCDL Buzău: ”Am pierdut soiuri valoroase, cum ar fi ceapa de Buzău, pe urmă tomate- bizon, aurora, inima de bou, mikado, țelină alabaster, victoria, soiuri de ardei gras, galben superior".

Unele soiuri de legume românești pierdute au fost descoperite în băncile de gene din SUA și Germania. Nu se știe cum au ajuns acolo.

La stațiunea de cercetare au fost aduse recent semințe de ceapă aurie de Buzău tocmai din SUA, iar din Germania semințe de tomate românești. Noi am mai rămas doar cu roșiile Siriana și Buzău 1600.

Valentin Harabagiu, legumicultor județul Galați: "Soiul cel mai căutat și cel mai gustos este inimă de bou, care în România nu prea mai există și atuncea noi cumpărăm de la bulgari, din Olanda, chiar. Eu folosesc semințele românești pentru răsaduri".

În județul Galați, Daniel Ciuhureanu a reușit să mai păstreze roșia creață românească, un soi pe care l-a moștenit de la părinți.

Daniel Ciuhureanu, fermier județul Galați: "Institutele de cercetare de la noi, subfinanțate, au pierdut bătălia cu marile firme producătoare de semințe, fie că vin din Olanda, din Spania sau din Israel".

Specialiștii de la Stațiunea de Cercetare din Brăila au reușit să obțină o finanțare de la un grup de parteneri din Coreea de Sud și Turcia pentru a crea soiuri noi de orez. Iar rezultatele au început să apară.

Ionel Ivan, inginer agronom: "În anul 2020 am introdus la testare opt linii noi de orez. Înainte de 89 se realizau 4,5 tone de orez pe hectar, în condițiile actuale se realizează peste 10 tone de orez”.

Și la stațiunea de cercetare din Buzău s-a reușit aclimatizarea mai multor plante din alte zone ale lumii. Printre cele mai importante sunt două soiuri de castraveți din Asia care sunt recomandate diabeticilor și multe plante medicinale.

Tot la Buzău, cercetătorii se luptă de câțiva ani buni să înființeze o bancă de gene unde soiurile românești pot fi păstrate și dezvoltate. Investiția s-ar ridica la un milion de euro și ar fi nevoie de 30 de cercetători angajați.

Ministrul Agriculturii a promis că banii necesari vor fi alocați după adoptarea bugetului de anul acesta.