“Nicăieri în lume nu mai există peisaje cum am găsit în România”. Regele Charles al III-lea, interviu de Andreea Esca

Într-un interviu în exclusivitate acordat Știrilor PRO TV în 2014, Charles - care avea atunci titlul de Alteță Regală – a mărturisit că țara sa „a pierdut” moștenirea pe care România o are încă, în satele din Transilvania.

“Faptul că aveți această moștenire remarcabilă, și că aveți intacte tradiții locale, originale, este de o valoare inestimabilă”, a spus el, în interviul acordat Andreei Esca.

De altfel, în 2006, el și-a cumpărat o casă tradițională săsească în satul Viscri, din județul Brașov, și a vizitat România în mai multe rânduri, în ultimii ani.

Charles, care va fi încoronat sâmbătă, într-o ceremonie oficială la Londra, are titlul de Rege încă din septembrie 2022, în urma decesului mamei sale, Elisabeta a II-a.

Citește și

Cât va costa încoronarea regelui Charles al III-lea. Palatul mizează pe un profit de 1 miliard de lire pentru economia țării

PRO TV va transmite sâmbătă, în direct, evenimentele de la Londra, într-o ediție specială a Știrilor PRO TV, care va începe la ora 11:30.

Andreea Esca: Bună ziua! Mulțumesc că sunteți oaspetele Știrilor Pro TV. Este o onoare pentru noi.

ASR Prințul Charles: Sunteți foarte amabilă…

Andreea Esca: Spuneți-mi, pentru început, de ce ar trebui românii să fie mândri de moștenirea lor de locuințe tradiționale.

ASR Prințul Charles: Ei bine, cred că unul din lucrurile extraordinare pe care le are România este o uimitoare bogăție a arhitecturii medievale care încă rezistă, care încă există. Este rar în zilele noastre să ai ceva atât de extraordinar în atât de multe locuri. Cred că sunt cam 250 de sate, în toată România, aproape intacte. Cred că așa ceva e ceva incredibil de prețios, și de care românii ar trebui să fie foarte mândri, pentru că au pierdut atât de multe, în întreg secolul 20, și chiar și acum…

Andreea Esca: Oamenii regretă…

ASR Prințul Charles: Da, cred că regretă. E trist că durează atât de mult timp până își dau seama cât pierd sau au pierdut. Eu pot să înțeleg că atunci când Cortina de Fier a căzut, și comunismul s-a prăbușit, toată lumea voia lucruri noi, lucruri din Vest. Dar cred că singura problemă este că, dacă pierzi contactul cu tradițiile, cu vechiul stil de viață…

Andreea Esca: Cu rădăcinile…

ASR Prințul Charles: …exact, cu simțul apartenenței, cu identitatea - lucruri care s-au întâmplat deja din cauza globalizării, în mod ciudat ajungi exact la reacția opusă, mai târziu: oamenii vor să-și revendice identitatea, și e tragic atunci când identitatea s-a pierdut, când s-au dărâmat, distrus lucruri de valoare atât de mare… Uitați-vă la Italia, la Elveția, care au reușit să păstreze într-un mod extraordinar orășelele și satele italienești de colină. La fel, Franța. Acestea sunt locuri de valoare imensă. Valoarea lor se păstrează și crește, în timp ce alte localități, ridicate după o modă momentului, devin după 25-30 de ani demodate și plictisitoare. Mi se pare întotdeauna o tragedie…

Andreea Esca: … că pierdem totul pur și simplu…

ASR Prințul Charles: … să ridici clădiri din sticlă, oțel și beton. De ani de zile încerc să spun că poți avea ce-i mai bun din ambele lumi. Tot ce e mai bun din trecut, și tot ce e mai bun din confortul și tehnologia moderne, dar incorporat și integrat inteligent și cu multă înțelegere. Nimeni nu spune "întoarce-te în trecut!", doar că să păstrezi locuri ca acesta. Faptul că aveți această moștenire remarcabilă, și că aveți intacte tradiții locale, originale, este de o valoare inestimabilă.

Andreea Esca: Ce putem învăța din meșteșugul construirii caselor tradiționale, și de ce e important să-l păstrăm?

ASR Prințul Charles: Cred că putem învăța foarte mult mai ales din felul în care mare parte din meșteșug se baza pe materialele naturale locale, un lucru care în lumea modernă ar trebui să devină mult mai sustenabil. Alte avantaje sunt emisii reduse de dioxid de carbon, mai puțină energie folosită. Meșteșugarii le dădeau oamenilor o ocazie foarte bună să se califice într-o meserie, și să-și găsească locuri de muncă.

Andreea Esca: Și poate să descopere meserii despre care nu credeau că mai există.

ASR Prințul Charles: Da… În Marea Britanie, și în alte părți, am încercat de-a lungul anilor să înființez școli de ucenici, să încurajez dezvoltarea deprinderilor meșteșugărești, și o mulțime de tineri, odată ce li s-a dat ocazia și au avut acces la aceste bresle și meșteșuguri, au devenit incredibil de pricepuți și de motivați, și au dovedit un talent fantastic. Dificultatea este, cred, să înțelegem că astfel de deprinderi pot fi foarte valoroase în ziua de azi, nu trebuie să le dăm deoparte. De asemenea, sunt meserii mult mai sustenabile. Creează o atmosferă mult mai legată de natura, de felul în care omul…

Andreea Esca: Și de suflet, până la urmă.

ASR Prințul Charles: Exact.

Andreea Esca: Pentru că vorbim de Marea Britanie, Marea Britanie are una dintre cele mai frumoase și mai impresionante arhitecturi din lume. Mă gândesc la castele, la catedrale, și mă întreb ce anume găsiți în România și nu aveți în Marea Britanie.

ASR Prințul Charles: Vedeți, în Marea Britanie am trecut printr-o fază în care am distrus foarte mult, după al doilea război mondial. În anii '60. Îmi amintesc cum s-a petrecut totul. Centrele orașelor au fost distruse și s-au ridicat peste tot blocuri uriașe, urâte, de sticlă și beton. S-a "brutalizat" imaginea orașelor și, în multe cazuri, și cea a peisajelor naturale. E interesant, și spune multe faptul că mulți arhitecți preferă să locuiască în cartierele vechi ale orașelor.

Andreea Esca: Și, în același timp, continuă să construiască aceste clădiri noi…

ASR Prințul Charles: Da, dar nu locuiesc în ele neapărat, așa că există ceva aparte în aceste locuri minunate. Sigur, dacă mergi la Londra sau la Edinburgh sau la Bath, orașe mari, s-a dovedit de atâtea ori că locurile care își mențin valoarea și care și-o sporesc sunt Mayfair, St. James, și cartierele vechi din Edinburgh și Bath, acolo valoarea rămâne. Și acolo se duc și turiștii. În Italia, de ce merg turiștii la Florența și Roma? Pentru că au reușit să păstreze acel incredibil simț al întregului, și ceva ce hrănește sufletul, cum ați spus, îți dă o identitate spirituală…

Andreea Esca: N-am văzut un turist care să își dorească să vadă o clădire nouă, toți vor să vadă partea veche…

ASR Prințul Charles: Mai sunt, dar nu atât de mulți…

Andreea Esca: Ce ar putea învăța Marea Britanie din modul de viață tradițional al românilor de la sate?

ASR Prințul Charles: Noi am pierdut foarte mult, și unul dintre lucrurile foarte importante pentru mine este mica fermă familială. În Marea Britanie, cele mai frumoase locuri din zona rurală sunt de obicei cele din așa-numitele zone defavorizate, zone de munți și văi. Acolo vor turiștii să meargă, acolo sunt satele, dar și peisajele descrise prin micul fermier, fermele de familie. E un mozaic minunat de ferme familiale. Problema e că micul fermier este amenințat constant de agricultura intensivă a marilor corporații și de așa-numita eficiență.

În România este minunat că aveți atât de mulți mici fermieri, și felul în care ei lucrează pământul a modelat aceste peisaje uimitoare și a creat o biodiversitate uluitoare. Pajiștile înflorite sunt unice, unice, nu numai în Europa, ci în lume! Așa ceva nu mai există, nicăieri, la o asemenea dimensiune.

Acest peisaj cu pășuni, fânețe și păduri, și felul în care este exploatat, este în întregime sustenabil, eficient din punct de vedere ecologic și prietenos cu mediul. Uniunea Europeană încearcă să salveze astfel de zone, și aici aveți exemple fantastice. Lucrul cel mai greu e să te asiguri că aduci dezvoltarea pe care oamenii o vor, fără să pierzi ce e mai bun.

Andreea Esca: Exact, mă întrebam cum pot ajunge producători locali și produsele lor naturale pe piețele internaționale, și cum pot fi competitivi.

ASR Prințul Charles: Știu că aceasta este o mare provocare pentru România. Dacă vrei să creezi cooperative mari de mici fermieri...

Andreea Esca:...oamenilor le este foarte frică...

ASR Prințul Charles: ...exact, știu asta. Înțeleg istoria, înțeleg ce s-a întâmplat cu colectivizarea agriculturii, înțeleg suspiciunea uriașă a oamenilor în legătură cu acest tip de asociere. Și, mergând cu mașina prin România în ultimii 16 ani, am văzut CAP-urile abandonate, degradate.

Dar, pe de altă parte, pentru a asigura supraviețuirea acestor mici ferme, foarte importante, și a comunității din jurul lor, și pentru a crea oportunități tinerilor din zonele rurale, este important să coopereze, să producă în volume suficient de mari, să aibă o denumire, pentru ca produsele să aibă o identitate pentru anumite piețe.

Și, peste toate, puteți să profitați de ocazie și să povestiți despre frumusețea, magia și unicitatea României, despre grupurile diverse de oameni care fac România fascinantă, așa cum o știu eu, extraordinar de diversă.

Partea a doua a interviului, aici.