Legea contra abuzurile la locul de muncă, criticată: ”Este atât de proastă”. Numărul uriaș de români care sunt hărțuiți

În plus, cei care ar trebui să sancționeze un astfel de comportament nu sunt suficient de bine pregătiți.

Pe de altă parte, în noul context economic generat de pandemia de coronavirus puțini vor fi angajații care vor reclama că au fost hărtuiți de colegi sau șefi de teamă că își vor pierde locul de muncă.

Comportamentele agresive față de colegi la locul de muncă ar trebui să se regăsească mai nou în orice regulament intern al firmelor, la categoria abateri disciplinare.

Recent intrată în vigoare, legea care ar trebuie să protejeze angajații de orice abuz emoțional vine cu amenzi cuprinse între 10.000 și 15.000 de lei.

Citește și

Cea mai neobișnuită hărțuire de care ați auzit vreodată. Ce pățește de 9 ani acest bătrân

Cu toate acestea, specialiștii desemnați să sancționeze astfel de situații spun că actul normativ este neclar.

Csaba Asztalos, președintele Consiliului pentru Combaterea Discriminării: ”Această modificare este atât de proastă încât îngreunează aplicarea legislației care se referă la interzicerea și sancționarea hărțuirii. Și angajatorii trebuie să cunoască foarte clar care sunt obligațiile lor, ori dacă noi adoptăm prevederi legale neclare, prost formulate, atunci introducem posibilități de abuz și de o parte și de alta în relațiile de muncă”.

Mult mai importantă ar fi prevenirea unor astfel de fapte decât sancționarea lor, spun specialiștii.

Așa că un rol major le revine inspectorilor desemnați de Protecția Muncii să facă verificări și să meargă pe teren. Din păcate, nu sunt destui.

Csaba Asztalos, președintele Consiliului pentru Combaterea Discriminării: ”Ar trebuie să avem o activitate mai intensă împreună cu inspectorii de muncă și este nevoie de un sistem prin care să asigurăm asistența victimelor hărțuirii în domeniul muncii”.

Adrian Izvoranu, președintele Confederația Patronatelor din Industria de Comerț și Servicii: ”În practică au fost foarte multe procese care s-au pierdut pentru că exista obligativitatea ca angajatul să facă proba faptică a abuzului respectiv, a hărțuirii respective ori nu întodeauna este foarte simplu să faci asta, mai ales că respectivele abuzuri sunt incriminate la modul foarte vag”.

În țările civilizate există programe și cursuri speciale încă din școală care îi învață pe copii astfel de concepte.

Ana Bulai, sociolog: ”Pe de o parte avem legi care penalizează faptele reprobabile, dar pe de altă parte ne propunem să scoatem conceptul de studii de gen din școală și să nu vorbim copiilor despre astfel de fenomene încă de la vârstele foarte mici, ca ei să înțeleagă că abuzul emoțional nu este în regulă, nu facem mare lucru”.

Potrivit INS, peste 250.000 români spun că sunt hărțuiți la serviciu, fie prin amenințări, fie prin violență psihică sau fizică.