Ignatul începe să rămână doar o legendă. De ce au schimbat locuitorii din Daia Română tradiția

Unii au furat startul iar pe ulițe începe să se simtă fumul de lemn tare din afumătorile burdușite cu cârnați și slănină. O parte din aceste bucate vor fi ambalate și trimise la copiii din străinătate.

Localnicii din Daia Română sunt printre primii care n-au mai așteptat Ignatul. În multe gospodării porcii au fost sacrificați, de cum s-a crăpat de ziuă.

Apoi s-a trecut l-a tranșarea cărnii. Într-un ceaun, pus pe plită, s-a făcut poamana porcului. S-a trecut ulterior la treburi mai complicate... cum ar fi, de pildă, preparea cârnaților.

25 de metri de cârnați i-au ieșit lui Ioan Dan din porcul pe care îl avea în gospodărie. Toți se odihnesc acum în afumătoarea cu lemn de fag, alaturi de câteva bucăți de tobă.

Reporter: „Cât trebuie să stea la fum? Ioan Dan: Păi cam două zile, două fumuri.”

Dar de ce atâta grabă? Daia Română este localitatea din Alba cu cei mai mulți români stabiliți în stainatate. Dacă nemurile lor ar aștepta ignatul preparatele n-ar mai ajunge la ei de Crăciun.

Ioan Dan, localnic: „Slănina o ținem 3 săptămâni la sare, oasele, carnea care vine la fum cam 7 zile.”

Dar, din Daia Română vor lua calea străinătății sute de kilograme de cârnați, tobă, caltaboș, suncă, șorici dar și carne pentru friptură.

Reporter: După ce rețetă faceți preparatele? Danuț Dan, localnic: Tradiționale, totdeauna.”

Vasile Puțan, localnic: „Facem de toate și afumături piept, pecie, tobă, măiete, cărnați. Reporter: Trimiteți și la rude? Neapărat. În Spania, Germania, Austria.”

Conform tradiției, ignatul are loc pe 20 decembrie, când este celebrat și Sfântul Igantie.