Comisia Europeană cere României să nu mai acorde sprijin pentru prețurile la energie

În cazul în care vor apărea noi majorări de preţuri, statul ar trebui să acorde ajutor doar gospodăriilor şi firmelor vulnerabile, mai spune Bruxelles-ul.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat pentru Pro TV că astfel de măsuri nu au fost încă discutate în Guvern.

Comisia atrage atenția că România cheltuiește mai mulți bani decât are și că, până în 2024, trebuie să ajungem la un deficit mai mic de 3 procente.

Valdis Dombrovskis, vicepreședinte al Comisiei Europene: ”Este important ca România să continue eforturile fiscale și să diminueze deficitul bugetar sub 3 procente până în 2024. Anul acesta, una dintre recomandările noastre este eliminarea măsurilor de sprijin care au fost introduse în contextul prețurilor mari la energie, pentru că prețurile la energie au scăzut acum substanțial”.

Citește și

Extinderea metroului din București, sub semnul întrebării. Ce spune comisarul european pentru Transporturi

Comisia a publicat miercuri raportul de ţară 2023 pentru România. Acesta evaluează progresul României în abordarea recomandărilor specifice de ţară relevante adoptate de Consiliu între 2019 şi 2022, realizând un bilanţ al implementării de către România a planului de redresare şi rezilienţă.

Pe baza acestei analize, raportul de ţară a identificat lacune în ceea ce priveşte acele provocări care nu sunt abordate sau doar parţial abordate de planul de redresare şi rezilienţă, precum şi provocări noi şi emergente.

Guvernul anticipează că deficitul bugetar va scădea la 4,4% din PIB în 2023 şi la 2,9% din PIB în 2024, aşa cum recomandă Comisia Europeană pentru ieşirea din procedura de deficit excesiv.

Comisia Europeană estimează în schimb că România va consemnat în acest an un deficit bugetar de 4,7% din PIB în acest an şi de 4,4% din PIB în cel viitor.

Pe lângă recomandarea referitoare la reducerea deficitului bugetar excesiv, Comisia spune României să reducă măsurile de sprijin energetic, în vigoare până la sfârşitul anului 2023, folosind economiile aferente pentru a reduce deficitul public.

În cazul în care creşterea reînnoită a preţurilor energiei va necesita măsuri de sprijin, România ar trebui să se asigure că acestea sunt orientate spre protejarea gospodărilor şi firmelor vulnerabile, că sunt posibile din punct de vedere fiscal şi menţin stimularea economiei de energie.

Comisia spune României să menţină finanţarea investiţiilor publice la nivel naţional şi să asigure absorbţia efectivă a granturilor RRF şi a altor fonduri UE, în special pentru a promova tranziţia ecologică şi digitală.

Pentru perioada de după 2024, România trebuie să urmărească în continuare o strategie fiscală pe termen mediu de consolidare graduală şi durabilă, combinată cu investiţii şi reforme care să conducă la o creştere durabilă mai mare, pentru a obţine o poziţie fiscală prudentă pe termen mediu.

O altă recomandare făcută de Comisie este asigurarea unei guvernanţe eficace şi consolidarea capacităţii administrative pentru a permite o implementare continuă, rapidă şi constantă a planului de redresare şi rezilienţă.

România trebuie să finalizeze rapid capitolul REPowerEU, pentru a începe rapid implementarea acestuia.

Trebuie să continue punerea în aplicare rapidă a programelor politicii de coeziune, în strânsă complementaritate şi sinergie cu planul de redresare şi rezilienţă.

Comisia mai recomandă reducerea dependenţei de combustibilii fosili şi accelerarea tranziţiei către energie curată, în special prin implementarea mai rapidă a energiei regenerabile şi îmbunătăţirea capacităţii reţelei, pentru a permite noi capacităţi să funcţioneze pe piaţă.

Creşterea eficienţei energetice şi a ambiţiei de reabilitare a clădirilor, inclusiv prin oferirea unui acces mai bun la informaţii şi opţiuni de finanţare durabilă.

De asemenea, România trebuie să mărească eforturile de politică care vizează furnizarea şi dobândirea competenţelor necesare pentru tranziţia ecologică.