A crescut numărul micilor procesatori de legume din România, dar „pentru ei este greu să ajungă la raft”
Your browser doesn't support HTML5 video.
Zacusca, bulionul și murăturile sunt cele mai cautate.
Pe Valea Sebeșului, Elena foloseste cele mai frumoase legume de la producătorii locali și face conserve care ajung până în Capitală. Un borcan cu ciuperci în saramură se vinde și cu 40 de lei. Are cereri și pentru gogoșarii cu conopidă sau bulion.
Elena Pogan, producător: „Mergem la târgul din București și observăm că anul următor oamenii ne caută”.
Reporter: Cu cât la sută a crescut cererea în ultimii ani?
Elena: „55%”.
Se lucrează la foc continuu și într-o bucătărie industrială din Alba. Adriana Duna, director general: „Suntem prezenți în diverse magazine și cererea a crescut față de anul trecut cu 20%”.
Specialiștii confirmă că există o creștere în rândul micilor procesatori de legume, însă au nevoie de ajutor permanent de la stat.
Ștefan Pădure, Asociația pentru promovarea alimentului românesc: „Sunt în creștere, într-adevăr, dar cred că un suport, încă o dată spun, al statului este important. Pentru că la noi cooperativele au luat un avânt foarte puternic și dacă acești oameni nu sunt coordonați. Pentru ei este greu să ajungă la raft. România încearcă și exportul pentru diminuarea balanței”.
Accesul la fonduri europene i-a ajutat pe unii producători să se orienteze către procesarea legumelor.
Felix Arion, directorul Asociației AgroTransilvania: „Este practic un rezultat al faptului că a fost sprijinit sectorul legumicol în România în ultima perioadă prin schema de minimis. Cei care îi motivează suntem noi, adică cumpărătorii, noi îi vom putea motiva în momentul în care vom alege produsele lor de pe rafturi”.
Anul trecut am importat legume conservate provizoriu de peste 4 milioane de euro, cu peste 20 la sută mai puțin față de 2021, potrivit Institutului Național de Statistică.