Cercetătorii susțin că o vreme anormală ar fi putut constitui una dintre cauzele deceselor din timpul gripei spaniole
O vreme anormală ar fi putut avea un impact semnificativ asupra numărului de morți atât în timpul Primului Război Mondial, cât și în al pandemiei de gripă spaniolă din 1918.
Potrivit unor cercetători, multe persoane și-au pierdut viața și din cauza ploilor torențiale și a temperaturilor în scădere, transmite Science Alert.
Oamenii de știință au analizat îndeaproape modelele climatice din Europa între ani 1914 și 1919, prin intermediul unui miez de gheață extras din Alpi.
Urmele de sare de mare prinse în miezul de gheață au arătat fluxuri extrem de neobișnuite de aer din Oceanul Atlantic și precipitații din 1915, 1916 și până în 1918, care au coincis cu vârfurile ratelor de mortalitate pe câmpul de luptă european.
Mai multă apă ar fi însemnat o răspândire mai rapidă a virusului
Nivelul ridicat al umezelii și temperaturile scăzute ar fi putut contribui la pierderea mai multor vieți pe câmpul de luptă. Mai mult, pe lângă aceste condiții, experții au luat în calcul și migrarea păsărilor. Mai multă apă ar fi însemnat o răspândire mai rapidă a virusului, deoarece acesta se amesteca cu excremente de păsări, sugerează cercetătorii.
„Circulația atmosferică s-a schimbat și a fost mult mai multă ploaie, vreme mult mai rece în toată Europa timp de șase ani. În acest caz, a fost o anomalie, care are loc odată la 100 de ani. Nu spun că aceasta a fost cauza pandemiei, dar a fost cu siguranță un factor care a înrăutățit situația”, a declarat un expert de la Universitatea Harvard.
În afară de înrăutățirea condițiilor vremii, cercetătorii sugerează că această anomalie climatică ar fi putut juca un rol important în crearea mediului perfect pentru tulpina gripei H1N1 pentru a declanșa un al doilea val mai mortal al gripei spaniole, care a crescut odată cu încheierea războiului.
