Hai, noroc! NASA anunță descoperirea a două stele în formare, înconjurate de alcool și gheață

Ce au în comun margarita, oțetul și înțepăturile furnicilor? Acestea conțin ingrediente chimice pe care telescopul spațial James Webb de la NASA le-a identificat în jurul a două protostele tinere cunoscute sub numele de IRAS 2A și IRAS 23385, au scris miercuri cei de la NASA.

Deși nu se formează încă planete în jurul acelor stele, ingredientele alcoolului, oțetului și ale veninului de furnică, alături de alte molecule detectate acolo de Webb, reprezintă ingrediente cheie pentru crearea de lumi potențial locuibile.

Conform Universe Today, stelele în formare IRAS 2A și IRAS 23385 se află în Norul Molecular Perseus, la circa 960 de ani lumină distanță de Pământ.

O echipă internațională de astronomi a folosit MIRI (Mid-Infrared Instrument) de pe telescopul Webb pentru a identifica o varietate de compuși înghețați alcătuiți din molecule organice complexe, cum ar fi etanolul (alcool) și probabil acidul acetic (ingredientul oțetului).

Citește și

La ce s-a uitat telescopul Hubble de ziua ta. Introdu ziua și luna și vei vedea imagini care îți iau răsuflarea

De ce nu mai poate statul român să recupereze nimic de la Dan Voiculescu, Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu. Sentințele care le-au salvat milionarilor peste 250 de milioane de euro

NASA

Această lucrare se bazează pe detectările anterioare Webb ale diverselor forme de gheață într-un nor molecular rece și întunecat.

„Această descoperire contribuie la una dintre întrebările cele mai vechi din astrochimie”, a spus liderul echipei Will Rocha, de la Universitatea Leiden din Olanda.

Moleculele organice sunt transportate pe planete

„Care este originea moleculelor organice complexe, sau COM, în spațiu? Sunt făcute în fază gazoasă sau în gheață? Detectarea COM-urilor în gheață sugerează că reacțiile chimice în fază solidă de pe suprafețele boabelor reci de praf pot construi tipuri complexe de molecule”.

Deoarece mai multe COM, inclusiv cele detectate în faza solidă în această cercetare, au fost detectate anterior în faza gazoasă caldă, acum se crede că acestea provin din sublimarea gheții.

Sublimarea înseamnă schimbarea directă de la un solid la un gaz fără a deveni lichid. Prin urmare, detectarea COM-urilor în gheață îi face pe astronomi să spere în o înțelegere îmbunătățită a originilor altor molecule chiar mai mari din spațiu.

NASA

Oamenii de știință sunt, de asemenea, dornici să exploreze în ce măsură aceste COM sunt transportate pe planete în stadii mult mai ulterioare ale evoluției protostelare. Se crede că COM din gheața rece sunt mai ușor de transportat de la norii moleculari la discuri care formează planete decât moleculele calde, gazoase.

IRAS 2A prezintă condiții similare cu cele care au dus la formarea sistemului nostru solar

Aceste COM înghețate pot fi, prin urmare, încorporate în comete și asteroizi, care, la rândul lor, se pot ciocni cu planetele în formare, oferind ingredientele pentru ca viața să înflorească.

Echipa de știință a detectat, de asemenea, molecule mai simple, inclusiv acid formic (cel care provoacă senzația de arsură a unei înțepături de furnici), metan, formaldehidă și dioxid de sulf. Cercetările sugerează că și compușii care conțin sulf, cum ar fi dioxidul de sulf, au jucat un rol important în declanșarea reacțiilor metabolice pe Pământul primitiv.

De interes deosebit este faptul că una dintre sursele investigate, IRAS 2A, este caracterizată ca o protostea de masă mică. Prin urmare, IRAS 2A poate fi similară cu stadiile incipiente ale propriului nostru sistem solar. Ca atare, substanțele chimice identificate în jurul acestei protostele s-ar putea să se fi aflat în primele etape de dezvoltare a sistemului nostru solar și să fi fost ulterior livrate pe Pământul primitiv.

„Toate aceste molecule pot deveni parte a cometelor și asteroizilor și, în cele din urmă, a unor noi sisteme planetare atunci când materialul înghețat este transportat spre interiorul discului care formează planeta pe măsură ce sistemul protostelar evoluează”, a spus Ewine van Dishoeck de la Universitatea Leiden, unul dintre coordonatorii studiului. „Așteptăm cu nerăbdare să urmăm această pistă astrochimică pas cu pas, cu mai multe date de la Webb în următorii ani”.

Articol recomandat de sport.ro

NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani