Poluarea determină celulele imunitare din plămân să nu mai fie reactive. Cum ne putem proteja

×
Codul embed a fost copiat

Pulberile din aer determină celulele imunitare din plămân să nu mai fie reactive. Adică să nu mai apere. Iar fenomenul numit smog produce accese puternice de tuse și acolo unde organismul nu luptă cu infecții respiratorii.

Poluarea, așadar, ne afectează pe mai multe planuri. Aflăm cum ne putem proteja.

Particule mici de poluare din aer. Cu cât sunt mai mici, cu atât lovesc mai tare sistemul imunitar. Ne explică expertul imunolog Carmen Chifiriuc. Primele reacţionează celulele numite macrofage. Încearcă să le distrugă. Pot să distrugă însă doar bacterii, visusuri şi fungi.

Carmen Chifiriuc, profesor universitar doctor la Facultatea de biologie din cadrul Universității Bucureşti: „Nu fac decât să se satureze de aceste particule. Ele intră într-o stare reactivă care înseamnă producerea semnalelor de ajutor”.

Cer ajutorul altor armate imunitare. Rezultă o bătălie puternică şi fără sens. Tradusă prin inflamaţie severă.

Citește și
Consumați alimente tari. Vă protejează atât aparatul digestiv, cât și dinții
Consumați alimente tari. Vă protejează atât aparatul digestiv, cât și dinții
De ce nu mai poate statul român să recupereze nimic de la Dan Voiculescu, Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu. Sentințele care le-au salvat milionarilor peste 250 de milioane de euro

Carmen Chifiriuc: ”Se activează excesiv şi pot să facă leziuni la nivelul ţesutului pulmonar. Dacă vine şi un virus care la rândul lui face un răspuns inflamator exagerat desigur ca răspun imun va fi exagerat cu leziuni la nivelul ţesutului pulmonar”.

Dar, din plămân, particulele, pe care le numim poluare, ajung în sânge. Determină şi aici inflamaţie şi cresc riscul de atero-scleroză. Şi lovesc direct rinichii, adică filtrele sângelui.

Ştefan Voicu, profesor Facultatea de Chimie: ”În aer există particule de plastic, de ciment, de praf fie că introducem prin respirat, prin băut sau mâncat nu vor afecta un singur organ, ci toate organele, şi plămânii şi rinichii, ele vor ajunge în sânge şi vor afecta tot organismul”.

Ce facem? Presiuni! Ca atunci când primim prognoza meteo să primim şi nivelul de poluare. E mare? Mască!

Masca, spun specialiştii, ne protejează de virusuri, adică de particule infime. Particulele solide din poluare sunt mai mari decât virusurile. Deci vor rămâne sigur aici. La orele de vârf, în trafic, masca chiar contează chiar dacă se va fi terminat pandemia!

În al doilea rând, în orele de trafic intens, nu aerisiţi. În maşină, nu ventilaţi aerul din exterior. Iar în apartamente sunt utile aparatele pentru filtrarea aerului.

Din păcate, nu doar maşinile şi fabricile sunt de vină. Oxizii de azot, pe care îi vedeți expuși pe tăblițele electronice care evaluează calitatea aerului, intră în contact cu razele ultraviolete. Formează ozon - la nivelul la care respirăm noi.

Ozonul intră la rândul lui în reacție cu poluarea. Și rezultă compuși și mai toxici, adică smog foto-chimic. Cum se simte acest tip de smog? Când respirați, simțiți iritație la nivelul gâtului. Apar accese puternice de tuse, chiar dacă nu aveți nici astm și nici vreo infecție respiratorie.

De aceea, masca ar trebuie să intre în rutina apărării împotriva poluării.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
Citește și...
Zahărul consumă calciul din sânge. Cum ne dăm seama dacă avem deficient de vitamina D
Zahărul consumă calciul din sânge. Cum ne dăm seama dacă avem deficient de vitamina D

Dulciuri în fiecare zi. Şi puţină lumină solară. Ambele situaţii destabilizează toate circuitele de calciu din organism. Care sunt urmările?

Consumați alimente tari. Vă protejează atât aparatul digestiv, cât și dinții
Consumați alimente tari. Vă protejează atât aparatul digestiv, cât și dinții

Consumați alimente tari, spun medicii. Acesta pentru ca vă protejați atât aparatul digestiv, cât și dinții. Venim cu explicații, imediat, la Ce se întâmplă, doctore?.

CSID. Zece mii de pași zilnic și un pahar de vin roșu la două zile, pentru prevenirea infarctului
CSID. Zece mii de pași zilnic și un pahar de vin roșu la două zile, pentru prevenirea infarctului

Zece mii de paşi în fiecare zi - există o mulţime de aplicaţii care ştiu să îi contorizeze. Aşa creşte colesterolul bun, numit HDL colesterol. Aşa faceţi protecţie cardiovasculară şi preveniţi infarctul.

Recomandări
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș

Au fost găsite, duminică, trupurile celor două fete din România luate de ape vineri, în Italia, după o viitură pe râul Natisone.

După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă
După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă

„Pe drum spre Europa” partea I. Uniunea Europeană ne-a pus la dispoziție peste 20 de miliarde de euro din 2007 și până în prezent ca să ne modernizăm infrastructura.

Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”
Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”

Într-o lume în care vârsta este privită de multe ori ca o barieră, un nou studiu aduce în discuție ideea că bătrânețea reprezintă, de fapt, mai mult o problemă de percepție.