Salvarea pacienților cu accident vascular cerebral, o luptă contracronometru. România stă prost la acest capitol

×
Codul embed a fost copiat

Salvarea pacienților cu accident vascular cerebral este o luptă contracronometru. România este mult în urma altor state europene și la acest capitol.  

Nu avem aparatura necesară, iar numărul medicilor pregătiți să facă procedura salvatoare - scoaterea cheagului de sânge din creier - este prea mic.

Autoritățile din sănătate promit că, de la începutul anului viitor, mai mulți specialiști vor avea posibilitatea să învețe această procedură.

În fiecare an, peste 55.000 de români suferă un accident vascular cerebral. În primele 9 luni din 2022, dintre cele 27.506 persoane cu AVC ischemic internate în secțiile de neurologie, doar în jur de 8% au beneficiat de troboliză.

Adică acea perfuzie care se poate face în primele patru ore și jumătate de la apariția simptomelor pentru a dizolva cheagul de sânge care blochează artera din creier.

Citește și
avc, infarct
Românii mor de infarct sau AVC la vârste tot mai mici. În țara noastră există o cauză suplimentară față de alte state
De ce nu mai poate statul român să recupereze nimic de la Dan Voiculescu, Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu. Sentințele care le-au salvat milionarilor peste 250 de milioane de euro

Dacă tromboliza se poate administra în 46 de spitale din toată țara, trombectomia - adică procedura prin care se introduce un dispozitiv pe arteră până în creier pentru a se scoate cheagul de sânge, se realizează în doar trei unități sanitare din Capitală și câte una în Târgu Mureș, Timișoara și Suceava.

Se întâmplă acest lucru în rimul rând pentru că există doar 15 medici pregătiți pentru așa ceva.

Autoritățile lucrează la un plan pentru extinderea centrelor de tratament pentru pacienții cu AVC.

Concret, dacă până acum doar medicii radiologi puteau obține această competență, de anul viitor, promite ministrul Sănătății, au acces inclusiv neurologii, neurochirugii și cardiologii intervenționiști.

Alexandru Rafila, ministrul Sănătății: „Avem deja finalizată propunerea de curriculă de pregătire. Am identificat și trei centre de pregătire inițial și le vom extinde pe măsură ce se îmbunătățește și resursa umană. Din ianuarie o să înceapă pregătirea acestor medici din diverse specialități astfel încât până la finalul anului viitor să avem primii absolvenți ai cursurilor”.

Pregătirea specialiștilor va dura un an

O altă problemă este însă lipsa aparaturii. Pentru a veni în sprijinul acestor pacienți, Asociația ALIA - Asociația pentru Luptă Împotriva Accidentului Vascular Cerebral, a cumpărat cinci monitoare, o stație centrală de monitorizare și șapte injectomate care au fost donate secției de neurologie din cadrul Spitalului Universitar de Urgență București - unitatea sanitară în care sunt tratați aproape 2.000 de pacienți cu AVC în fiecare an.

Prof. dr. Cristina Tiu, șefa clinicii de neurologie SUUB: „Sunt necesare pentru a urmări funcțiile vitale ale pacienților. Multe medicamente este necesar să fie administrate cu o rată foarte precisă pe oră, adică o anumită cantitate de substanță care este greu de obținut cu un perfuzor obișnuit. Injectomatul îți dozează foarte bine administrarea medicației”.

Aparatura donată este în valoare de 37.000 de euro.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
Citește și...
România, pe ultimul loc în Europa la numărul de persoane care știu să acorde primul ajutor. Ce propune un proiect legislativ
România, pe ultimul loc în Europa la numărul de persoane care știu să acorde primul ajutor. Ce propune un proiect legislativ

România este pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte numărul de persoane care știu să acorde primul ajutor. În cazul unui accident cu victime sau dacă o persoană suferă un AVC, o secundă poate face diferența dintre viață și moarte.

Românii mor de infarct sau AVC la vârste tot mai mici. În țara noastră există o cauză suplimentară față de alte state
Românii mor de infarct sau AVC la vârste tot mai mici. În țara noastră există o cauză suplimentară față de alte state

Recuperarea pacienților cu boli cardio-vasculare este un segment care aproape lipsește de pe harta îngrijirilor din România.

Arbitrul francez Johan Hamel a murit la doar 42 de ani, după ce a suferit un AVC
Arbitrul francez Johan Hamel a murit la doar 42 de ani, după ce a suferit un AVC

Arbitrul francez Johan Hamel, în vârstă de 42 de ani, a încetat din viaţă, el suferind un accident vascular cerebral în timpul unui antrenament.  

Lăsat pe o targă pe hol timp de cinci ore, în Spitalul din Constanța. Agonia bărbatului care a suferit un AVC
Lăsat pe o targă pe hol timp de cinci ore, în Spitalul din Constanța. Agonia bărbatului care a suferit un AVC

Situație revoltătoare la Spitalul de Urgență din Constanța.

Rudele unui bărbat cu AVC acuză medicii de la Spitalul Județean Constanța: „Nimeni nu se uită la el. Absolut nimeni”
Rudele unui bărbat cu AVC acuză medicii de la Spitalul Județean Constanța: „Nimeni nu se uită la el. Absolut nimeni”

Rudele unui bărbat cu AVC acuză medicii de la Spitalul Județean Constanța: „Nimeni nu se uită la el. Absolut nimeni”. Reprezentanții spitalului spun că acum pacientul este stabil.

Recomandări
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș

Au fost găsite, duminică, trupurile celor două fete din România luate de ape vineri, în Italia, după o viitură pe râul Natisone.

După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă
După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă

„Pe drum spre Europa” partea I. Uniunea Europeană ne-a pus la dispoziție peste 20 de miliarde de euro din 2007 și până în prezent ca să ne modernizăm infrastructura.

Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”
Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”

Într-o lume în care vârsta este privită de multe ori ca o barieră, un nou studiu aduce în discuție ideea că bătrânețea reprezintă, de fapt, mai mult o problemă de percepție.