Ce înseamnă contractele cu zero ore de muncă și care sunt avantajele pentru angajat. Sunt însă controversate în Occident

×
Codul embed a fost copiat

„Contracte cu zero ore”, asta încearcă să introducă şi în România mai mulţi senatori. Potrivit acestora, angajatorii își vor chema oamenii la lucru doar atunci când au nevoie de ei și îi vor plăti strict pentru timpul prestat.

La rândul lor, angajații pot refuza să răspundă solicitării. Deși oferă flexibilitate, acest tip de contract nu vine cu siguranța unui venit fix.

Așa-numitele „contracte de muncă cu zero ore” sunt folosite în câteva țări, printre care Marea Britanie, Italia, Olanda și Suedia.

Răzvan Ivan este bucătar într-un restaurant din Killarney, Irlanda, şi spune că şeful îl cheamă la treabă în zilele mai aglomerate, când sunt evenimente, sau în vârf de sezon.

Răzvan Ivan, bucătar în Irlanda: „Nu ești obligat să lucrezi mai mult decât vrei tu, dar în momentul în care angajatorul îți cere să lucrezi, să spunem, opt ore pe zi și tu refuzi, s-ar putea ca la un moment dat să nu mai ai de muncă.”

Citește și
politie
Un om de afaceri a fost sechestrat, bătut şi şantajat să renunţe la aproape un milion de euro
De ce nu mai poate statul român să recupereze nimic de la Dan Voiculescu, Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu. Sentințele care le-au salvat milionarilor peste 250 de milioane de euro

Alți angajați cu contracte de muncă cu zero ore se plâng, însă, că nu sunt siguri de venituri și nici de timpul lor. Un îngrijitor la domiciliu, de pildă, primește programul de lucru cu două zile înainte.

Alina Găvruță, angajată cu contract: „Fiecare vizită la domiciliu era în funcție de necesitatea clientului: 15 minute, o jumătate de oră, o oră, și exista timpul acela mort între clienți, trebuia să te deplasezi dintr-o parte în alta, nu erai plătit în timpul respectiv.”

Ionuț Bolat este manager de hotel în Amsterdam și folosește acest tip de contract.

Angajații sunt plătiți cu 16 euro pe oră, iar statul olandez le reține patru euro pentru taxe.

Ionuț Bolat, managerul unui hotel din Țările de Jos: „Îi țin la muncă, când am nevoie de ei, atât. Cât lucrează, atâta îi plătesc. Am unii care lucrează după ora 4 seara, iar alții care vin sâmbăta și duminica.”

În România, există deja contracte de muncă de numai câteva ore pe lună. Totuși, programul de lucru este clar stabilit, iar angajatorii nu pot cere ore suplimentare decât în situații excepționale.

Leonard Azamfirei, inițiatorul legii: „Am considerat că este necesar un program flexibil, care este întâlnit și în alte țări, care să poarte în egală măsură și interesul angajatului și interesul angajatorului.”

Contractele cu zero ore, controversate

Contractele cu zero ore sunt controversate în țările unde ele există. Un lider sindical cu experiență nu le vede cu ochi buni.

George Petrache, lider sindical: „Pentru salariat, flexibilizarea nu știu dacă constituie neapărat un plus, Să stăm acasă la dispoziția unui număr de angajatori și totuși să nu ne cheme nimeni, nu reprezintă o siguranță a zilei de mâine.”

Dragoș Pîslaru, președintele Comisiei pentru Ocupare și Forță de Muncă din Parlamentul European: „Aceste contracte de zero ore au fost utilizate mai ales pentru sectoarele care sunt în general prost plătite, sunt sectoare cu calificări reduse, de exemplu sectorul HORECA, al zonei de alimentație și turism.”

Inițiatorii legii spun că noile contracte le-ar oferi angajaților drepturi precum concediu de odihnă și asigurare medicală.

Virgil Aldea, specialist HR: „La acest moment există destule lacune în aplicarea unui astfel de contract, atât legislativ cât și fiscal, cum ar fi calculul concediului medical, al celui de odihnă, plata contribuțiilor.”

Propunerea legislativă a fost înregistrată recent la Senat și urmează să intre în dezbatere.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
Citește și...
Unde se află dezvoltarea județului Tulcea, după 15 ani și peste 200 de milioane de lei în contracte publice
Unde se află dezvoltarea județului Tulcea, după 15 ani și peste 200 de milioane de lei în contracte publice

„Județe la stăpân”, partea a III-a. În ultimii 15 ani, firma președintelui consiliului județean a câștigat contracte publice, multe cu primăriile din județ care îi sunt în subordine, de peste 200 de milioane de lei.

Un om de afaceri a fost sechestrat, bătut şi şantajat să renunţe la aproape un milion de euro
Un om de afaceri a fost sechestrat, bătut şi şantajat să renunţe la aproape un milion de euro

Un om de afaceri a fost sechestrat, bătut şi şantajat să renunţe la mai multe contracte şi lucrări derulate de firmele sale, prejudiciul fiind de aproape un milion de euro.

Doar 10% dintre stomatologi încheie contracte cu statul, chiar dacă sunt și servicii decontate integral
Doar 10% dintre stomatologi încheie contracte cu statul, chiar dacă sunt și servicii decontate integral

Avem din ce în ce mai multe cabinete stomatologice în țară, iar multe unități se deschid și în mediul rural. Cu toate acestea, doar 10 % dintre stomatologi încheie contracte cu statul.  

Recomandări
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș

Au fost găsite, duminică, trupurile celor două fete din România luate de ape vineri, în Italia, după o viitură pe râul Natisone.

După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă
După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă

„Pe drum spre Europa” partea I. Uniunea Europeană ne-a pus la dispoziție peste 20 de miliarde de euro din 2007 și până în prezent ca să ne modernizăm infrastructura.

Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”
Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”

Într-o lume în care vârsta este privită de multe ori ca o barieră, un nou studiu aduce în discuție ideea că bătrânețea reprezintă, de fapt, mai mult o problemă de percepție.