"Hotii" de paduri au invatat sa imite natura pentru a-si ascunde defrisarile ilegale. Cum dispar tone de lemne din Romania

Rup copacii cu excavatoarele, pentru a simula urmarile unei furtuni puternice. Apoi, motivand o calamitate naturala, solicita autorizatii de la agentii silvici pentru a-si putea valorifica lemnul legal. Cel mai recent caz vine din Suceava, unde Garda Forestiera a inceput o ancheta.

Imaginile filmate de Garda Forestiera Suceava arata clar cum in jurul copacilor se vad urmele cablurilor. Arborii au fost distrusi intentionat astfel incat sa para doborati de fenomene naturale nu de excavator.

Apoi proprietarul solicita agentilor sivici eliberarea unei autorizatii prin care sa-si poata valorifica marfa, aparent distrusa de vant. Peste 200 de arbori au fost pusi astfel la pamant.

Citește și

De ani de zile ne batem joc de padurile noastre. Iata noile dovezi ale dezastrului din Romania

Mihai Gasparel director Garda Forestiera Suceava: "In mod cert nu este un act natural, nu este o doboratura de vant ci un act de distrugere a padurii."

Toate aceste lucruri se produc in contextul in care legea votata la sfarsitul anului trecut de Parlament, conform careia cei prinsi cu lemn de contabanda se pot alege cu camioanele confiscate nu are succes.

Suspectii contesta masura retinerii, apoi dau in judecta Garda Forestiera motivand, de multe ori, ca valoarea camionului este mult mai mare decat prejudiciul creat prin taierile ilegale. Asa ca, in primele sase luni ale acestui an, in toata Moldova- au fost conficate doar... cinci masini.

Din cauza lacunelor legislative, agentii forestieri sunt descurajati sa fie fermi in aplicarea legii.

Mihai Gasparel, director Garda Forestiera Suceava: "Reaparitia acestor cazuri arata ca se lucreaza foarte mult pe fondul forestier. Toate confiscarile au fost contestate."

Sorin Iacoban, deputat: La momentul de fata legea nu e suficient de clara. De aia am intervenit cu o noua propunere legislativa de modificare prin care am definit transportul fraudulos: ca transportul de material lemnos pentru care nu exista documentele cerute de lege sau datele din documente nu sunt reale. O data stabilita aceasta definitie dam posibilitatea celor care dau amenzi si care pot sa confiste aceste mijloace de transport sa o faca."

Nici programul "Radarul Padurii", prin care cetatenii sunt incurajati sa ofere informatii despre defrisarile ilegale nu pare foarte eficient.

Petru Aron, Garda Forestiera Suceava : "Exceptii sunt peste tot, raufacatori. Pana la urma lemnul care ajunge in drum care, sa zicem, nu are documente, pana la urma ala e furat sau provine dintr-o taiere ilegala."

Potrivit celui mai recent raport Greenpeace, anul trecut s-au taiat in medie 96 de arbori zilnic, fata de 62 in perioada 2013-2014. Judetele care au inregistrat cel mai mare numar de cazuri de taieri ilegale sunt Arges, Bacau si Mures, iar in top intra atat zone din centrul tarii cat si din Moldova sau Muntenia.

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă