Pelinul, planta cu o largă utilizare în medicină. Pentru ce se folosește ceaiul de pelin și ce beneficii are

pelin
Shutterstock

Pelinul, cunoscut sub denumirea științifică de Artemisia absinthium, este o plantă perenă utilizată pentru fabricarea unor băuturi alcoolice.

Pe de altă parte, în ciuda gustului său amar, pelinul este utilizat de secole în mod tradițional pentru gestionarea unor probleme medicale. Una dintre cele mai populare utilizări a acestei plante este combaterea paraziților intestinali. Specialiștii ne atenționează, însă, să consumăm ceaiul de pelin cu precauție, deoarece conține tuionă, un compus toxic în cantități mari. Descoperă ce beneficii poate aduce ceaiul de pelin, dar și când este contraindicat.

Pentru ce este bun ceaiul de pelin

Așa cum prezintă Medical News Today, pelinul conține numeroși compuși bioactivi importanți, cum ar fi cumarine, acizi fenolici, flavonoide, artemisinină și izomeri de absintină. Pe de altă parte, conține tuionă, un compus care în cantități mari devine neurotoxic.

Ceaiul de pelin poate avea următoarele beneficii:

Citește și
De ce nu mai poate statul român să recupereze nimic de la Dan Voiculescu, Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu. Sentințele care le-au salvat milionarilor peste 250 de milioane de euro
  • Combaterea paraziților intestinali: Așa cum prezintă VeryWellHealth, ceaiul de pelin poate fi utilizat ca adjuvant în tratamentul împotriva parazitozelor intestinale. Deși nu acționează la fel de puternic precum medicamentele, pelinul a demonstrat efecte împotriva unor viermi intestinali, cum ar fi oxiurii și tenia. Potrivit Healthline, acest beneficiu se datorează conținutului de tuionă. Cu toate acestea, studiile sunt limitate. Dacă prezinți simptomele unei infecții cu paraziți, este esențial să te adresezi medicului pentru tratament;

  • Scăderea stresului oxidativ și inflamației: Așa cum prezintă sursele menționate anterior, compușii din pelin au acțiune antiinflamatorie și antioxidantă. Inflamația cronică și stresul oxidativ s-au asociat cu apariția bolilor cronice. Artemisinina poate inhiba producția de citokine proinflamatorii. De asemenea, B. Omer și colaboratorii au arătat, în studiul „Steroid-sparing effect of wormwood (Artemisia absinthium) in Crohn's disease: a double-blind placebo-controlled study”, că administrarea unui supliment cu pelin timp de 8 săptămâni la pacienții cu boală Crohn (boală inflamatorie intestinală) a îmbunătățit calitatea vieții, a ameliorat simptomatologia și a redus nevoia de corticosteroizi. Totuși, nu se știe dacă ceaiul de pelin ar avea același efect;

  • Proprietăți antibacteriene și antifungice: Așa cum prezintă sursele de mai sus, pelinul ar putea acționa împotriva unor bacterii și ciuperci patogene, cum ar fi Staphilococcus aureus și Candida albicans;

  • Protecția ficatului: Pelinul are, de asemenea, o acțiune hepatoprotectivă, arată studiul „Artemisia absinthium L.—Importance in the History of Medicine, the Latest Advances in Phytochemistry and Therapeutical, Cosmetological and Culinary Uses”, realizat de Agnieszka Szopa și colaboratorii. Planta ar putea reduce deteriorarea ficatului de către unele medicamente;

  • Proprietăți analgezice: Aceleași surse relatează că extractul de pelin ar putea fi utilizat și pentru ameliorarea durerilor, datorită efectului său antiinflamator. Studiul „Effect of Artemisia annua extract on treating active rheumatoid arthritis: A randomized controlled trial”, realizat de Min Yang și colaboratorii, a arătat că administrarea unui supliment cu pelin la pacienți cu osteoartrită poate diminua sensibilitatea, inflamația și durerea articulațiilor. Nu se știe, însă, dacă ceaiul de pelin are același efect.

Ceai de pelin pentru stomac

În mod tradițional, ceaiul de pelin este utilizat adesea pentru controlul problemelor digestive, cum ar fi dispepsia (indigestia), flatulența și durerile de stomac. Potrivit studiului „Artemisia absinthium L.—Importance in the History of Medicine, the Latest Advances in Phytochemistry and Therapeutical, Cosmetological and Culinary Uses”, această plantă ar putea îmbunătăți digestia, ar stimula apetitul și ar avea activitate anti-ulcer gastric.

Pulbere de pelin beneficii

Ceaiul de pelin se găsește și sub formă de pulbere sau pudră. Aceasta se consumă ca atare, în cantități mici. Producătorii recomandă administrarea împreună cu miere, pentru a diminua gustul amar.

Pudra de pelin se asociază cu aceleași beneficii potențiale precum cele listate mai sus. În orice caz, pană la acest moment, nu există recomandări privind doza potrivită. Consumat în varianta pudră, ceaiul de pelin furnizează cantități mai concentrate de substanțe active. Tocmai din acest motiv, trebuie avut în vedere și faptul că riscul de toxicitate este mai mare. Este important să ceri sfatul specialistului înainte de a începe să utilizezi un astfel de produs.

Ceai de pelin contraindicații

Produsele naturiste nu sunt lipsite de riscuri. Prin urmare, ceaiul de pelin nu poate fi utilizat de către oricine. Potrivit Healthline, acesta este contraindicat următoarelor categorii de persoane:

  • Copii, femei însărcinate și cele care alăptează: În sarcină, tuiona din pelin crește riscul de avort spontan. De asemenea, nu se cunosc efectele plantei în perioada alăptării și copilăriei;

  • Pacienți cu epilepsie: Tuiona stimulează sistemul nervos. Astfel, pelinul poate interacționa cu medicamentele anticonvulsivante și poate crește riscul de convulsii;

  • Pacienți cu boli renale: Pelinul poate fi toxic pentru rinichi, fiind contraindicat persoanelor cu boală cronică de rinichi;

  • Pacienți cu afecțiuni cardiace: Dacă ești sub tratament cu anticoagulante, pelinul poate interacționa cu aceste substanțe farmaceutice, crescând riscul de sângerare;

  • Persoane cu alergii: Pelinul face parte din familia botanică Asteraceae. Dacă ești alergic la alte plante din aceeași familie, cum ar fi ambrozie sau gălbenele, evită ceaiul de pelin.

Dacă ești diagnosticat cu o boală cronică sau urmezi un tratament medicamentos, întreabă medicul înainte de a utiliza orice produs naturist.

Spălături cu ceai de pelin

Spălăturile vaginale cu ceai de pelin reprezintă o practică populară în rândul femeilor din țara noastră. Atunci când apar simptomele unei infecții vaginale, cum ar fi candidoza, multe femei efectuează dușuri vaginale cu acest ceai, cu scopul de a elimina agentul patogen.

Este adevărat că planta a demonstrat efecte împotriva unor agenți patogeni, precum Candida albicans, ceea ce probabil că a determinat numeroase femei să utilizeze ceaiul pe cale vaginală. În orice caz, dușurile vaginale se pot asocia cu o serie de riscuri, avertizează Kimberly Holland în articolul “What Is a Douche and Is Douching Safe?”:

  • Favorizarea și agravarea infecțiilor vaginale – spălăturile pot cauza răspândirea infecției și în alte zone ale sistemului reproducător. În plus, acestea afectează flora vaginală (bacteriile benefice), care protejează vaginul împotriva agenților patogeni. Astfel, microorganismele dăunătoare se multiplică în exces;

  • Complicații în sarcini viitoare (cum ar fi avort spontan) și risc de sarcină ectopică;

  • Boală inflamatorie pelvină – infecție a organelor genitale interne;

  • Cervicită (inflamația colului uterin).

De aceea, dușurile vaginale nu trebuie efectuate fără a avea recomandarea medicului.

Gargara cu ceai de pelin

În mod tradițional ceaiul de pelin mai este utilizat și pentru gargară. Unele persoane îl utilizează pentru a îndepărta mirosul neplăcut al cavității orale. Altele fac gargară cu decoct sau ceai de pelin pentru a ameliora durerea în gât și gingivita, planta având efecte antiinflamatorii și antibacteriene. În orice caz, nu există studii clinice care să susțină aceste utilizări.

Prin urmare, pelinul ar putea avea o serie de beneficii importante pentru sănătate. Totuși, nu au fost efectuate suficiente studii pentru a-i confirma efectele. Nu uita că niciun produs naturist nu înlocuiește consultația și tratamentul prescris de medic sau un stil de viață echilibrat. 

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
Citește și...
Bulimia nervoasă, cum o recunoști și ce consecințe are asupra sănătății
Bulimia nervoasă, cum o recunoști și ce consecințe are asupra sănătății

Bulimia nervoasă este una dintre cele mai cunoscute și frecvente tulburări de comportament alimentar, alături de mâncatul compulsiv și anorexia nervoasă.

Alimente care calmează arsurile la stomac. Cum previi refluxul gastroesofagian
Alimente care calmează arsurile la stomac. Cum previi refluxul gastroesofagian

Majoritatea persoanelor se confruntă măcar o dată în viață cu arsurile la stomac. Acestea reprezintă o problemă medicală comună, care poate apărea ocazional după consumul anumitor alimente, mese sau băuturi.

Mâncatul compulsiv: cum recunoști și cum gestionezi binge eating
Mâncatul compulsiv: cum recunoști și cum gestionezi binge eating

Supraalimentarea pe care unii o asociază cu foamea exagerată sau poftele poate fi, de fapt, o tulburare de alimentație. Dacă te consideri un adevărat gurmand, este important să înveți să diferențiezi acest lucru de mâncatul compulsiv.

Recomandări
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș

Au fost găsite, duminică, trupurile celor două fete din România luate de ape vineri, în Italia, după o viitură pe râul Natisone.

După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă
După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă

„Pe drum spre Europa” partea I. Uniunea Europeană ne-a pus la dispoziție peste 20 de miliarde de euro din 2007 și până în prezent ca să ne modernizăm infrastructura.

Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”
Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”

Într-o lume în care vârsta este privită de multe ori ca o barieră, un nou studiu aduce în discuție ideea că bătrânețea reprezintă, de fapt, mai mult o problemă de percepție.