ANALIZA AFP, la un an de la revolutia din Maidan: Uniunea Europeana trage invatamintele tatonarilor sale in estul Europei
In urma cu un an, Ucraina renunta la Acordul de Asociere cu Uniunea Europeana sub presiunea Moscovei, declansand revolutia din Maidan si luand prin surprindere UE.
Potrivit expertilor, UE nici nu a evaluat importanta acestei apropieri si nici nu a anticipat agresiunea rusa, relateaza AFP, conform Mediafax.
"Ne-am indreptat spre o ruptura aproape fara sa ne dam seama", rezuma Vivien Pertusot, de la Institutul francez de relatii internationale (Ifri) din Bruxelles.
"Chiar si expertii, profesorii universitari care urmareau indeaproape subiectul au fost surprinsi", subliniaza el.
"Nimeni nu a anticipat reactiile in lant, poate ca nici rusii", confirma unul dintre specialisti, Giselle Bosse, profesor asistent la Universitatea din Maastricht.
La 21 noiembrie 2013, in cadrul unui summit la Vilnius, presedintele prorus Viktor Ianukovici a renuntat la semnarea unui acord de asociere cu UE in favoarea unei cooperari crescute cu Rusia. Acest refuz a declansat mai multe saptamani de manifestatii proeuropene si a determinat fuga lui Ianukovici dupa o baie de sange in randul manifestantilor in februarie, urmata de anexarea Crimeei de catre Rusia la inceputul lui martie.
Conflictul din estul Ucrainei, declansat in aprilie de separatistii prorusi, a provocat moartea a 4.300 de persoane pana in prezent.
Este posibil ca Uniunea Europeana, care a promis sa aduca pace si stabilitate in Europa, sa fi semanat germenii secesiunii, chiar ai razboiului, intrand in sfera de influenta a unei Rusii ce voia sa restaureze ascendentul avut asupra tarilor din fostul bloc sovietic?
"Comisia Europeana nu a sesizat valoarea geopolitica a Acordului de Asociere pe care il negocia" cu Ucraina, subliniaza Pertusot, amintind ca aceasta tara cu 45 de milioane de locuitori trebuia sa "serveasca drept exemplu" si sa ilustreze binefacerile "puterii blande" promovate de UE.
Expertii si functionarii europeni s-au concentrat pe aspectele tehnice, in timp ce din punct de vedere politic, Polonia si Tarile Baltice, sperau "sa marcheze astfel o frontiera clar ireversibila" cu Rusia, pe care "nu voiau sa o lase sa navigheze singura in aceste tari", potrivit cercetatorului.
"UE a declansat probabil ceva fara sa vrea", admite Bosse.
Ea "a fost din ce in ce mai mult asociata cu NATO in perceptia rusa si cand Parteneriatul Estic s-a concretizat intr-o oferta sub forma acordurilor de asociere si liber-schimb, Rusia a adoptat o pozitie deschis conflictuala fata de UE", scriu cercetatorii Laure Delcour si Hrant Kostanyan intr-o nota a Centrului pentru Studii de Politici Europene (CEPS).
Moscova a vrut sa contracareze lansand o uniune vamala si o Uniune economica eurasiatica, ce reuneste deja Kazahstan, Belarus si Armenia si va intra in vigoare la 1 ianuarie 2015.
Criza gazului cu Ucraina de la inceputul lui 2009 sau razboiul scurt desfasurat de Rusia pentru sustinerea republicilor separatiste din Georgia, cateva luni mai tarziu, au demonstrat ca poate fi mult mai agresiva.
In acest context a fost incheiat in mai 2009 Parteneriatul Estic, caruia i-au fost alocate sute de milioane de euro pe an, cu Ucraina, Georgia, Republica Moldova, Armenia, Azerbaidjan si Belarus. Primele trei au semnat un Acord de Asociere si Liber-Schimb cu UE in iunie, ceea ce reprezinta o apropiere economica, sociala si politica fara precedent de Bruxelles, dar exclude totusi o aderare cu drepturi depline.
In paralel, in lipsa unui consens intre cele 28 de state membre, UE a lasat sa se afunde "parteneriatul strategic" cu Rusia.
Parteneriatul Estic nu poate fi singurul blamat pentru declansarea interventiilor rusesti in Ucraina incepand din martie. "Acest lucru este mult mai legat de apararea intereselor de securitate ale Rusiei, in timp ce Ucraina este strategica pentru ea", apreciaza Bosse.
Dupa fuga presedintelui Ianukovici, Rusia, care avea in Crimeea o mare parte din flota, "trebuia sa reactioneze" in fata preluarii puterii de catre proeuropeni. Prin urmare, ea si-a "extins zona de securitate" anexand Crimeea si sustinand rebelii separatisti din est, explica cercetatoarea.
Pe viitor, pentru a construi o politica reala in est, "UE nu ar trebui sa uite ca NATO este umbra sa, ea trebuie sa fie constienta" ca este perceputa in Rusia in acest fel.
Sursa: Mediafax
Etichete: Rusia, Ucraina, NATO, analiza, revolutie, ue, crimeea, viktor ianukovici, maidan,
Dată publicare:
23-11-2014 15:19
