Rezervația naturală Snagov, distrusă pentru proiecte imobiliare. Cum se negociază
Au loc defrişări masive în jurul Bucureştiului. Atât din nordul, cât şi în sudul oraşului, au dispărut zeci de mii de hectare de pădure, ca să facă loc unor suprafeţe pe care se pot ridica diverse construcţii.
Totul, cu bună ştiinţă a autorităţilor. Nici ariile protejate nu au scăpat de lăcomia imobiliară mascată. Numai în Snagov, de exemplu, peste 1.000 de hectare de stejari seculari şi-au pierdut statutul de rezervaţie pentru a putea fi vândute. Inspectorul Pro va arăta cum se negociază şi astăzi aurul verde.
Retrocedări anchetate ca fiind ilegale, în vechea rezervaţie naturală din Snagov. Interesul imobiliar, legiferat ani la rând prin acte controversate, a făcut ca pădurea să fie defrişată şi vândută hectar cu hectar. Zona considerată monument al naturii a rămas fără statutul de arie protejată. Iar asta a permis ca 90% din rezervaţie să dispară în 18 ani.
Constantin Turmac, reprezentant al Fundației Snagov: "Estimăm că peste 3.000 de stejari seculari au dispărut între 2009 şi 2010."
Fosta arie protejată, drastic redusă
O echipă de la Inspectorul Pro a intrat în posesia unor documente importante care arată cum a putut fi posibil ca fosta arie protejată să fie drastic redusă.
Din 1147 de hectare, câte erau în anul 1952, acum mai sunt doar 110 hectare. Celelalte au căzut pradă vânzărilor. Toată lumea a închis ochii. Nicio instituţie NU a atras atenţia asupra ştergerii de pe hartă a 90% din suprafaţa unui monument al naturii, dezvăluie Fundaţia Snagov.
Constantin Turmac, Fundația Snagov: "Să-ţi rămână din 1147 de hectare, numai 100 + 10, adică sub 10%. Ar fi trebuit tu, ca instituţie sau funcţionar public, să zici: domne', dar parcă mi-a dispărut ceva şi mi-a rămas foarte puţin!"
2000 a fost anul de cotitură. Atunci s-au stabilit prin lege atât lista cât şi suprafeţele protejate din întreaga ţară. Tot ce a fost frumos în Snagov s-a dat celor cu funcţii, bani şi putere. Este de notorietate dosarul DNA în care apar Remus Truică şi prinţul Paul Lambrino.
Amândoi sunt anchetaţi pentru presupuse ilegalităţi comise în Pădurea Fundul Sacului, care are statut de rezervaţie ştiinţifică. Remus Truică a refuzat să se întâlnească față în faţă cu noi dar a acceptat să ne vorbească la telefon.
Remus Truică: Nu reiese de nicăieri că acolo este rezervaţie. Dacă ar fi, mi-aţi dat o veste foarte bună, pentru că asta înseamnă că nu mai poate nimeni să construiască proiecte.
Reporter: Dvs. când aţi cumpărat acolo, nu tot în scop imobiliar aţi vrut să cumpăraţi?
Remus Truică: Acea zonă împădurită am cumpărat-o tocmai pentru a încerca să asigur o protecţie, o protejare atât a pădurii, cât şi a locului, practic, în care locuiesc.
Dezastru ecologic, posibil cu implicarea unor funcţionari ai statului. Cazul lui Theodor Chiriac
Fundaţia Snagov susţine că acest dezastru ecologic nu ar fi putut fi posibil fără implicarea unor funcţionari ai statului. Pe unii instanţa îi judecă astăzi pentru corupţie. Cum e cazul lui Theodor Chiriac, fost Şef la Direcţia Silvică Ilfov.
Implicat în dosarul Truică, acesta este acuzat că şi-a pus semnătura pe mai multe retrocedări considerate ilegale. Judecătorii au descoperit că Theodor Chiriac a intrat în posesia unor bunuri pe care nu ar fi putut să şi le permită niciodată din salariul de funcţionar al statului.
Bunurile lui Theodor Chiriac, invocate în instanţă, sunt un Ferrari, două BMW-uri, o casă de vacanţa de 200.000 de euro şi câteva suprafeţe de pădure în Băneasa, Săftica şi Snagov. Toate una şi una, numai proprietăţi scumpe, în zone de impact imobiliar. Ca să nu bată la ochi, aceste bunuri au fost trecute pe numele unui prieten. Un om simplu care pretinde că nu a ştiut în ce se bagă.
Theodor Chiriac nu a făcut niciodată un secret din bunăstarea lui. Ba dimpotrivă, a fost în vacanţe extravagante, la vânătoare de girafe.
Îmbogăţirea lui rapidă a ieşit la iveală în instanţă în momentul în care prietenul său a fost pus să jure pe Biblie că spune adevărul.
Nicolae Jecu, fost prefect al Judeţului Ilfov, se află şi el pe lista celor judecăţi, pentru posibile retrocedări ilegale.
Nicolae Jecu: "Eram de o lună prefect şi au venit la mine să semnez. Eu am făcut asta pentru că erau nişte hotărâri judecătorești."
Iar Apostol Mușat, fost primar al Snagovului, e condamnat pentru o altă retrocedare ilegală.
Am vrut să prezentăm la Ministerul Apelor şi Pădurilor toate documentele pe care le deţinem. Biroul de Presă a susţinut că există deschidere pentru lămurirea acestui subiect. Doar că în momentul în care am solicitat o întâlnire concretă niciunul din cei care ar fi avut competenţa să analizeze actele nu s-a aflat în minister săptămâni la rând. Aşadar niciun oficial nu a benevoit să ne dea explicaţii cum a fost posibil ca la Snagov să fie folosiţi oameni din funcţii mici ca să parafeze tunuri mari. S-au semnat acte orbeşte. Nu toţi au cedat.
Dan Turigă susţine că Theodor Chiriac l-ar fi obligat să-şi pună numele pe o retrocedare ilegală. A refuzat şi pentru asta ar fi fost dat afară. Acum se judecă cu şefii săi.
Dan Turigă, fost angajat la Ocolul Silvic Brănești: "Am început să descopăr intenţiile domnului Chiriac Theodor, care ocupa funcţia de şef de ocol şi care îşi continua activitatea în ce priveşte retrocedarea pădurilor începută aici la Snagov despre care presa ştie. Domnul Chiriac trecuse de acest stadiu de executant şi ar fi vrut să facă aceste puneri în posesie prin intermediari. Unul eram eu!"
Statul mai deţine astăzi doar 4 hectare de stejari seculari din cele 47 câte se aflau în pădurea Fundul Sacului. Iar terenul din fosta rezervaţie ştiinţifică continua să se vândă. Cu 100 de euro metrul pătrat faţă de 600 de euro cu cât era evaluat de bănci în plin boom imobiliar.
Proprietarul negociază vânzarea a 4.000 de metri pătraţi. Garantează că putem defrişa şi că se poate construi pe malul lacului vizavi de proprietatea lui Remus Truică.
Camera ascunsă în pădure
”Aprobarea pentru tăiere o obținem ușor?
Da, nu cred că asta e problema. Suprafața pe care se va construi, ea se va scoate din circuitul silvic. Dacă vreţi, vă pot pune în legătură cu cineva care uzual face acest fel de lucrări. Adică, scoate terenuri din circuitul silvic. Uitați-vă, aici vecinul a construit, ca să vedeți că se poate.”
Snagovul e doar un exemplu despre cum statul poate distruge o pădure monument istoric, în scop imobiliar. Şi este doar începutul. În prezent, întreaga bariera verde a Bucureştiului riscă să dispară din aceleaşi motive. Oameni care se gândesc doar la ei, sub paravanul unor autorităţi iresponsabile şi a complicităţii unor funcţionari pun în pericol, pe termen lung, plămânul verde al Capitalei.
Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Pro TV
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
