”Revoluția fiscală” a Guvernului și efectele ei negative. Românii care vor fi afectați

×
Publicitate

Guvernul a parafat așa-zisa ''revoluție fiscală'' pentru anul viitor. Trecerea contribuțiilor sociale la angajați și scăderea impozitului pe venit au fost adoptate, în ciuda tuturor protestelor. 

În vreme ce Executivul dă asigurări că oamenii vor avea lefuri mai mari, unii bugetari din administrație deja și-au făcut calcule.

Funcționarii publici vor pierde un sfert din salariile promise, iar alții vor câștiga doar câțiva lei.

Nici pensiile nu au scăpat: Guvernul a luat decizia de a scădea contribuția achitată la pilonul 2.

Așadar, Guvernul a hotărât ca, de la anul, contribuțiile sociale - pentru pensie și sănătate - vor fi plătite doar de angajat, iar angajatorul va plăti doar o contribuție asiguratoare de muncă. Salariații vor achita 35% din salariu, iar angajatorii - 2,22%. În total, contribuțiile date statului sunt de 37,25% și nu 35%, cât promisese inițial Guvernul.

Citește și
Gaura bugetară din 2025, sub estimările din toamnă. Șeful Finanțelor promite bani pentru mediul de afaceri
Gaura bugetară din 2025, sub estimările din toamnă. Șeful Finanțelor promite bani pentru mediul de afaceri

În plus, impozitul pe venit va scădea de la 16% la 10%.

Sindicaliștii au însă o varianta diferită de cea a ministrului Finanțelor. Aceștia spun că, în realitate, ''câștigurile'' la salarii ar fi infime, de câteva procente. Asta dacă patronii vor crește salariile brute.

Intr-o ieșire fără precedent, ca reacție la ''țopăiala fiscală a Guvernului'', președintele Klaus Iohannis a arătat că un român care este plătit acum cu un salariu mediu brut pe economie ar avea de la anul cu doar 3 lei în plus la leafă.

Nemulțumiți sunt și angajații de la stat. Funcționarii publici spun că ''revoluția fiscală'' a Guvernului taie creșterile de 25 de procente pe care le-a decis Parlamentul prin legea salarizării.

De suferit vor avea și cei care lucrează în domeniul IT. În acest caz, fie pierde angajatul, fie patronul. De exemplu, un patron din IT va avea costuri salariale cu 7% mai mari ca să-i mențină angajatului sau salariul actual de 4.000 lei net. Altfel, salariatul iese în pierdere.

Loviți de decizia Guvernului sunt și cei care lucrează pentru firmele intrate în insolvență, adică aproximativ 100.000 de români. Asta pentru că Guvernul a renunțat la ideea de a-i obliga pe patroni să crească salariile brute, iar în cazul firmelor insolvente o creștere a salariilor nu este posibilă decât în anumite condiții. Așa că românii aflați în această situație vor pierde până la 16% din salariile nete.

În ciuda protestelor, planurile guvernului NU s-au schimbat nici în privința contribuției la pilonul 2 de pensii care va scădea de la 5,1% din salariu la 3,75%. Asta va însemna pensii mai mici cu cel puțin 20% pentru viitorii pensionari, adică pentru cei 7 milioane de angajați înscriși în acest sistem, spun reprezentanții companiilor din pilonul 2.

Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România: ''Decizia se traduce în pensii private mai mici cu cel puţin 20% pentru viitorii pensionari şi potenţial mai scăzut de finanţare a afacerilor româneşti prin intermediul pieţei de capital".

Comparație între anii 2017 și 2018

Exemplu de salariu în domeniul IT:

Salariu net în anul 2017: 4.000 lei
Cost angajator: 5.880 lei

Salariu net în anul 2018: 4.000 lei
Cost angajator: 6.292 lei 

Sursa: calcul E&Y

Articol recomandat de sport.ro
Radu Drăgușin s-a căsătorit cu Ioana Stan! Imagini cu superba soție a „Dragonului”
Radu Drăgușin s-a căsătorit cu Ioana Stan! Imagini cu superba soție a „Dragonului”
Citește și...
Gaura bugetară din 2025, sub estimările din toamnă. Șeful Finanțelor promite bani pentru mediul de afaceri
Gaura bugetară din 2025, sub estimările din toamnă. Șeful Finanțelor promite bani pentru mediul de afaceri

Vești bune de la Ministerul Finanțelor. Deficitul bugetar a fost anul trecut mai mic decât era estimat, iar asta ar putea însemna împrumuturi mai ieftine pentru stat și mai multă credibilitate în fața investitorilor ori a Comisiei Europene.

Nazare promite un „buget al investițiilor” pentru 2026. Deficitul pe 2025 a coborât la 7,7% din PIB, sub nivelul prognozat
Nazare promite un „buget al investițiilor” pentru 2026. Deficitul pe 2025 a coborât la 7,7% din PIB, sub nivelul prognozat

Ministrul Finanţelor se arată optimist în ceea ce priveşte perspectivele privind economia românească în anul 2026, adăugând că sunt „şanse foarte mari” ca România să adere la Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) în acest an.

Consiliul Concurenței a amendat 27 de service-uri auto pentru fixarea tarifelor. Doi asigurători RCA, parte din cartel
Consiliul Concurenței a amendat 27 de service-uri auto pentru fixarea tarifelor. Doi asigurători RCA, parte din cartel

Consiliul Concurenței a sancționat 25 de service-uri auto și două societăți de asigurare. Acestea au format un cartel pentru a stabili prețurile. Autoritățile transmit că firmele și-au recunoscut practicile ilegale.

Recomandări
Gaura bugetară din 2025, sub estimările din toamnă. Șeful Finanțelor promite bani pentru mediul de afaceri
Gaura bugetară din 2025, sub estimările din toamnă. Șeful Finanțelor promite bani pentru mediul de afaceri

Vești bune de la Ministerul Finanțelor. Deficitul bugetar a fost anul trecut mai mic decât era estimat, iar asta ar putea însemna împrumuturi mai ieftine pentru stat și mai multă credibilitate în fața investitorilor ori a Comisiei Europene.

Răspunsul dur al UE pentru SUA, în scandalul Groenlanda. Europarlamentarii au suspendat acordul comercial cu americanii
Răspunsul dur al UE pentru SUA, în scandalul Groenlanda. Europarlamentarii au suspendat acordul comercial cu americanii

Parlamentul European a decis să suspende procesul de ratificare a acordului comercial între UE și SUA, ca urmare a recentelor amenințări din partea președintelui american Donald Trump, au confirmat principalele grupuri politice europalamentare.

Ce înseamnă anunțul șefului Armatei privind pregătirea pentru un „efort de război”: „Nu înseamnă intrarea în război!”
Ce înseamnă anunțul șefului Armatei privind pregătirea pentru un „efort de război”: „Nu înseamnă intrarea în război!”

„Populația României trebuie să fie pregătită pentru susținerea unui efort de război”. Declarația îi aparține șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad.