România a câștigat procesul în dosarul Roșia Montană. Statul român nu trebuie să plătească despăgubiri. DOCUMENT

Mai mult, reclamanții sunt obligați să ramburseze României cheltuielile de judecată aferente procedurii de arbitraj.

În urmatoarele 20 de zile urmează să fie publicată motivarea deciziei ICSID, potrivit Guvernului României.

„Tribunalul arbitral decide următoarele:

1. Respinge în unanimitate obiecţiile pârâtului cu privire la competenţa Tribunalului şi la admisibilitatea pretenţiilor.

Citește și

Populaţia din Roşia Montană se poate întoarce acasă. Tăul Mare a scăzut cu 4,8 metri

Cum a așteptat Ucraina asaltul rușilor în Harkov. Dezvăluirile unor soldați ucraineni despre scenele haotice de pe front

2. Respinge pretenţiile reclamanţilor pe fond în temeiul BIT Canada-România şi în temeiul BIT Marea Britanie-România,

Obligă reclamanţii să ramburseze pârâtului cheltuielile de judecată ale procedurilor de arbitraj în valoare de 1.437.574,01 USD, împreună cu o dobândă simplă la o rată fără risc reprezentată de rata de dobânda la un bon de trezorerie al SUA pe trei luni de la data prezentei hotărâri şi până la plata integrală.

Obligă reclamanţii să ramburseze pârâtului o parte din cheltuielile de judecată ale acestuia în valoare de 1.154.774,34 EUR, 30.284.053,32 RON şi 928,641.70 USD, împreună cu o dobândă simplă la o rată fără risc, aşa cum este reprezentată de rata dobânzii la un bon al Trezoreriei SUA pe trei luni de la data prezentei hotărâri şi până la plata integrală. Respinge toate celelalte pretenţii formulate de părţi”, se arată în decizia Tribunalului de Arbitraj din Washington.

„Am câştigat procesul Roşia Montană!!! Ne-am luptat pentru România pentru că era nedrept ca fiecare salariat şi pensionar al acestei ţări să fie penalizat pentru ticăloşia unor antiromâni. Mulţumesc echipei de avocaţi care a reprezentat România cu profesionalism, cinste şi onoare! Românii nu trebuie să sufere din cauza deciziilor unor premieri care au pus interesele personale mai presus decât interesele naţionale”, a scris, vineri seară, pe Facebook, premierul Marcel Ciolacu.

Mișcarea Salvați Roșia Montană și protestele din 2013

Fără a avea, oficial, lideri în adevăratul sens al cuvântului, mișcarea Salvați Roșia Montană, extrem de activă și vizibilă în mediul online dar și cu declinări „în stradă”. În septembrie 2013 s-a ajuns la un vârf de circa 15.000 de protestatari în Capitală, împotriva proiectului de exploatare a aurului. Ceea ce inițial a fost un șir de câteva sute de persoane s-a transformat într-o masă de circa 15.000 de persoane, după cum Știrile ProTV a transmis atunci. 

Protestele au loc în majoritatea orașelor și municipiilor, numărul celor prezenți variind de la câteva zeci la vârful de prezență din Capitală. 

Președintele Camerei Deputaților la acea vreme, Valeriu Zgonea, a declarat, în acel moment (final de septembrie 2013), la Rosia Montana, că cei care sunt împotriva proiectului trebuie să propună soluții pentru locuri de muncă, el adăugând: „Nu poți să fii numai așa, Gică Contra".

Valeriu Zgonea ocupă astăzi funcția de președinte al ANCOM, abritrul pieței de telecomunicații din România, unul dintre cele mai bine plătite funcții la stat. 

Poziția BNR, prin vocea guvernatorului Mugur Isărescu: Avem destul în rezerve

De peste 10 ani poziția invariabilă a BNR, instituția care are drept de preempțiune la achiziționarea aurului în România în cazul unei exploatări, este că rezerva este „exact cum trebuie”.

„Eu am o învățătură. Este cam pesimistă. Deci eu nu vreau să mai crească rezerva de aur, personal. Sunt aici peste 100 de tone, sunt superstițios. De câte ori am trecut peste 100 de tone România a pățit ceva. De data asta să rămânem la 100 de tone, este suficient de mult, 103 tone”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în 2013, cu ocazia unui simpozion pe teme bancare. Poziția sa a rămas aceeași în decursul anilor. 

În momentul de față rezerva de aur a BNR are un nivel aproape identic cu cel de atunci, de 103,6 tone, semn că banca centrală a ținut cont de „superstiția” celui care ocupă și astăzi funcția de guvernator. 

În 1989 nivelul rezervei de aur era de circa 67 de tone, fiind astfel vorba despre o creștere de circa 50% decada '90 - '00.

Scurtă cronologie a proiectului de exploatare a aurului la Roșia Montană

(sursa: date publicate de fostul premier Dacian Cioloș):

1998. Se adoptă Legea minelor, care creează Agenția Națională pentru Resurse Naturale și cadrul legal pentru exploatarea de la Roșia Montană.

1999. Guvernul României, prin Agenția Națională pentru Resurse Naturale, oferă licența de exploatare minieră a sitului de la Roșia Montană companiilor Euro Gold Resources (cu acționariat majoritar Gabriel Resources) și Minvest S.A. (la rândul ei cu acționariat în Euro Gold Resources). Durata licenței este de 20 de ani. Nu se organizează licitație, iar licența este predată pe gratis.

1999. Euro Gold Resource devine Roșia Montană Gold Corporation.

1999 - 2000. Actele adiționale la licență dublează perimetrul bun de exploatat, la 42 km pătrați.

2000. Apar primele proteste față de încercările de exploatare din zonă. Oamenii se organizează singuri, în fața primăriei. Se înființează asociația localnicilor și proprietarilor din Roșia, care va lupta legal cu RMGC, Alburnus Maior.

2001-2002. Protestele continuă și se organizează mai serios.

2003. Academia Română emite un raport care recomandă stoparea completă a mineritului cu cianuri în zona Roșiei Montane. Se naște simbolul protestelor. Un membru al grupului de artişti MindBomb introduce sigla cu frunza în campania Salvaţi Roşia Montană. Are loc un miting cu peste 300 de participanți în fața Teatrului Național din București, la care participă: mai mult de 150 de membri Alburnus Maior, membri ai organizațiilor studentesti, ai Academiei și din ONG-uri. Se citește o declarație adresată acționarilor RMGC. Are loc și primul marș de la Cluj la Roșia.

2004. Mina din zona Roșia Montană se dovedește ineficientă economic: necesită subvenții anuale de 3 milioane de lei. Ministerul Culturii Răzvan Theodorescu emite primul certificat care spune că Masivul Cîrnic (în care se află și Roșia) nu mai e protejat ca sit arheologic. Certificatul este ulterior anulat în instanță în 2005, într-o decizie fără precedent a tribunalului Alba Iulia. Începe evaluarea impactului asupra mediului a proiectului RMGC.

2004-2006. RMGC cumpără proprietăți de la localnici în vederea demarării proiectului, însă circa 100 de familii refuză să vândă.

2004-2007. Primele ediții FânFest la Roșia Montană. Între 5-10.000 de participanți, cu un vârf de 15.000 în 2006. Festivalul se va relua în perioada 2010-2015.

2005. Guvernul Canadei anunță că susține proiectul RMGC, pe când ministrul Mediului din Ungaria se opune.

2006. Mina din zona Roșia Montană e închisă înainte de intrarea României în UE.

2009. Ministrul Economiei, Adriean Videanu, se pronunță pentru implementarea cât mai rapidă a proiectului RMGC. CNA oprește de la difuzare spoturile RMGC „4 miliarde”, pentru că dezinformează și manipulează.

2010. Anunțul Ministrului Culturii prin Csilla Hegedus, consilier al ministrului Kelemen Hunor, că ministerul a inițiat procedura de înscriere a Roșiei Montane în Lista patrimoniului mondial UNESCO (LPM). Ulterior ministrul și-a schimbat atitudinea. În 2011 ministrul Kelemen a semnat al doilea certificat de descărcare de sarcină arheologică pentru Masivul Cârnic, după ce primul fusese anulat în instanță. A durat 11 ani până să fie anulat definitiv și acest al doilea certificat – care a fost însă folosit ca probă de compania minieră în dosarul de arbitraj RMGC împotriva României.

2011. Decizia Comisiei naționale a monumentelor istorice (CNMI) privind înscrierea RM în Lista indicativă a României pentru LPM (Lista Patrimoniului Mondial) UNESCO (decizie unanimă, 26.01.2011, deci anterior emiterii certificatului de descărcare de sarcină arheologică pentru Cârnic).

Cronologia integrală (conform datelor fostului premier Dacian Cioloș) o puteți găsi AICI. 

Articol recomandat de sport.ro

Un europarlamentar intră în acționariatul lui CFR Cluj: ”Nu poți să refuzi o astfel de ofertă!”