Recordurile absolute de temperatură din ultimele luni îi pun pe gânduri pe climatologi. Cum va fi clima în România, în 2030

“O astfel de anomalie, care nu a fost numai în România (…) - am avut zece luni succesive cu recorduri absolute - spune ceva despre starea climatică, care deja pune pe gânduri inclusiv comunitatea climatologilor.”, a spus Bojariu.

“Văzând ce se întâmplă acum, tendințele deja observate nu pot decât să se amplifice”, a adăugat ea.

Ciprian Stănescu: Cum arată vremea, din perspectiva voastră, de experți, și ce s-ar putea întâmpla în perioada imediat următoare?

Roxana Bojariu: “Primăverile, în general, sunt mai capricioase, dar ce se întâmplă acum, într-adevăr, ne uimește și pe noi climatologii. E vorba de amplitudinea fluctuațiilor - altfel normale - perioade foarte calde, mult mai calde decât ar fi normal, urmate de revenirea la perioade normale sau ușor sub norma climatică, a intervalului standard 1991-2020, un interval relativ recent, care să nu pună probleme în mod normal de referire în contextul acesta al tendinței generale de creștere a temperaturilor.

Citește și

BBC: Încălzirea globală, cea mai mare provocare cu care s-a confruntat vreodată omenirea

Nu s-au omorât cu munca, dar au încasat lunar peste 7.000 de euro. Politicienii români cu activitate discretă în Parlamentul European

Chiar și pentru acest interval de referință, relativ recent, am avut perioade care au venit cu temperaturi neobișnuit de mari, după o lună februarie care a ieșit cu totul din scala climatică.

Ciprian Stănescu: Cât de tare a ieșit din scala climatică luna februarie?

Roxana Bojariu: Am ajuns cu anomalie a temperaturii medii lunare la nivelul României de 7 grade Celsius, ceea ce este enorm. O astfel de anomalie care nu a fost numai în România, am avut peste tot în lume șiruri de recorduri lunare, 10 luni succesive cu recorduri absolute care spun ceva despre starea climatică care deja pune pe gânduri inclusiv comunitatea climatologilor.

Primăvara, pe lângă temperaturile acestea ridicate, a venit în anumite zone din România, mai ales în estul României, dar și în sud-est, cu o resursă redusă de apă în sol și pe fondul acestor temperaturi ridicate din primăvară s-a consumat și ce mai rămăsese acolo.

Așa că până acuma lucrurile nu arătau foarte bine din punct de vedere al secetei pedologice, adică a resursei de apă din sol pentru multe zone din Moldova, Muntenia

Ciprian Stănescu: Ar putea să însemne că vom avem în această vară și toamnă o secetă mai puternică ca în alți ani sau mai puternică și diferită?

Roxana Bojariu: Încă nu putem să fim siguri că vom recupera toată această pierdere de resursă de apă din sol. (…) Studiile care ne arată, cu rezultate ale modelelor climatice, experimente numerice, că avem o tendință de aridizare în lunile de vară, în anotimpul cald.

Pe lângă o cantitate de precipitații care se reduce la nivel de sezon, avem temperaturi din ce în ce mai mari, care evaporă tot ce ai în sol, și atunci se intensifică și apare acel efect de cascadă în care, având un sol uscat, temperatura extremă ridicată se amplifică.

Intrăm într-un cerc vicios în care avem și lipsă de resursă de apă, se favorizează incendiile de vegetație, și din păcate (ceea ce) începem să vedem acum este practic o fereastră spre cum va arăta în viitor România.

Ciprian Stănescu: Înainte să ne ducem spre următorii cinci-șase ani, cum ar putea arăta vara lui 2024?

Roxana Bojariu: Vom avea perioade cu temperaturi foarte ridicate, verile noastre devin din ce în ce mai calde. A face predicție pentru o anumită stare dintr-un anumit an este un tip diferit de problemă și deși facem astfel de estimări pe baza tot a unor modele climatice, totuși realizarea acestor predicții sezoniere este mai puțin sigură decât realizările prognozelor de pe o zi pe alta.

Vom avea perioade cu valuri de căldură intense și cum arată ultimii ani ne arată că aceste valuri de căldură tind să dureze și din ce în ce mai mult din păcate, sunt mai persistente, și lucrul acesta este amplificat în mediile urbane.

E o insulă de căldură proprie orașului și valul de căldură vine și se suprapune peste această insulă de căldură și ai un efect resimțit mult mai mare decât în zona rurală.

Ai inundațiile urbane mult amplificate, pentru că ai izolarea, apa nu are unde să se infiltreze în mare măsură, sunt puține spații unde poate să se infiltreze, spații verzi sau spații albastre, și atunci îți curge la suprafață, mai ales că această canalizare de acum nu este adaptată noilor caracteristici climatice.

Vara care vine va veni cu perioade cu temperaturi ridicate neexcluzând însă aceste episoade punctuale de instabilitate, cu ploi cu o cantitate foarte mare.

Vom avea veri mai lungi, cu perioade de caniculă prelungită, întrerupte de instabilități puternice

Ciprian Stănescu: Cum arată România dacă ne uităm la 2030?

Roxana Bojariu: Putem să înțelegem relativ ușor văzând ce se întâmplă acum, pentru că în puținii ani care ne-au rămas până în 2030, tendințele deja observate acum nu pot decât să se amplifice, într-o oarecare măsură.

Evident că pe termen mai lung -2050, cât avem amplificat din aceste tendințe depinde și de cât reușim să reducem din emisii la nivel global.

Dar până în 2030, e clar că tabloul arată veri mai lungi, cu perioade cu caniculă prelungită, cu temperaturi maxime ziua și temperaturi minime noaptea, mult mai ridicate decât cele cu care eram obișnuiți acum mai multe decenii, cu aceste perioade foarte călduroase, întrerupte de instabilități puternice, putuni care aduc cantități foarte mari de precipitații în timp scurt, localizat.

Așa că avem probleme, probleme nu doar în orașe, unde am văzut că inundațiile urbane deja sunt ceva obișnuit. Fenomenul de deșertificare, deși depinde în mare măsură și de factorul climatic, nu este exclusiv datorat sau cauzat de factorul climatic. Avem și acțiunea omului care poate să amplifice efectele climatice sau să le limiteze.

E un joc aici care e foarte important și de multe ori nu este luat în seamă. Să înțelegem mai bine, deși deșertificare înseamnă de fapt acea modificare a solului în așa fel încât nu mai poate să suporte vegetația, ori lucrul acesta depinde de condițiile climatice, dar depinde și de felul cum gestionezi solul respectiv. Să știți că arborii sunt cei mai buni reciclatori ai apei din natură, iar local ei ajută atât la diminuarea eroziunii solului cauzată de vânt. Noi trebuie să ținem cont și de tipurile diferite de sol.

Ciprian Stănescu: Care e impactul pe care îl vedeți deja și cum ar putea să arate impactul schimbărilor climatice asupra sănătății românilor?

Roxana Bojariu: Avem problemele cele mai mari in zonele de aglomerare urbană, acolo avem și emisiile cele mai consistente de gaze cu efect de seră.

Dar sursele care determină emisii de gaze cu efect de seră determină și poluare locală. Aceleași surse: arderea combustibililor fosili prin trafic, prin încălzirea locuințelor cu combustibili fosili, pe de o parte îți determină gaze cu efect de seră cu efect global, dar pe de altă parte își determină compuși care afectează local sănătatea publică.

Vorbim aici în primul rând de grupuri vulnerabile precum copiii, persoanele în vârstă, persoanele cu boli cronice de inimă, de plămâni, în general, boli ale sistemului, circulator.

Ciprian Stănescu: Am putea sa avem migranți în România din cauza schimbărilor climatice? Dacă știi că ești în categoria X de vulnerabilitate și știi că poți să te îmbolnăvești mult mai des, în București, de exemplu, o să te mulți în afara orașului?

Roxana Bojariu: Cred că ar putea exista astfel de tendințe. Nu am datele să fac o analiză clară, dar știu că în alte locuri deja se observă migrații interne. În țări din Africa, din Asia se întâmplă acest lucru. De exemplu în micile state insulare din Pacific există deja migranți climatici în acele zone în care nivelul oceanului planetar a crescut consistent, comunitățile lor locale nu mai pot supraviețui și merg în Noua Zeelandă sau în Australia.

Ciprian Stănescu: Un impact masiv al schimbărilor climatice în România e asupra agriculturii. Mulți fermieri spun că orice ar face, pentru că nu mai au apă nici de sus, nici din pământ, trebuie să închidă business-ul. Cât de în pericol ar putea să fie industria agroalimentară din România din cauza schimbări?

Roxana Bojariu: Eu aș zice că dacă e să luăm măsurile care sunt necesare și ne sunt la îndemână, situația ar putea fi gestionabilă. Deși în România avem această tendință de aridizare, ea nu este cu aceeași intensitate cu care deja se observă și se va observa, amplificată în sudul Franței, în Spania, în Grecia.

Noi avem o situație care poate fi gestionată. De exemplu, până la sfârșitul secolului, în cel mai pesimist scenariu, am putea avea o scădere a cantității de precipitații vara, când ai cerința necesară pentru agricultură, cam cu 30%. E ceva gestionabil.

Gândiți-vă că deja sunt zone în Spania unde nu mai poți face agricultură decât foarte greu și în viitor sunt estimări că în 2050 vor fi terenuri care nu vor mai putea fi cultivate, chiar cu tehnologii foarte sofisticate, pentru că condițiile climatice și costurile economice nu vor mai permite. Nu e cazul României. În România putem gestiona situația, luând măsuri active și planificând lucrurile serios. 

Articol recomandat de sport.ro

Dinamo și FC U Craiova, cu un picior și jumătate în Liga 2! Cum se mai pot salva de la retrogradare