Problema dublului standard la produsele alimentare, confirmată din nou. ”Singura șmecherie care se face numai în România”
Problema dublului standard la produsele alimentare este confirmată din nou de specialiștii europeni. Comisia Europeană a publicat date suplimentare despre calitatea produselor comercializate în țările uniunii.
Acestea arată că peste o treime aveau o compoziție diferită de la o țară la alta. Rezultatele nu includ România, pentru că autoritățile de la noi nu au trimis mostre pentru a fi testate.
În analiză au fost folosite 1.400 de mostre din 128 de produse diferite: de la dulciuri, lactate, băuturi, până la cafea, chipsuri sau lapte praf.
Potrivit rezultatelor publicate de Comisia Europeană, aproape 30% dintre acestea aveau o compoziție diferită deși ambalajul era similar, în timp ce 9% aveau ambalaj identic, dar cu compoziție diferită.
Analiza a continuat până anul acesta, când specialiștii au făcut și o cercetare asupra gustului respectivelor alimente.
Paul Anghel, director ANPC: ”Sunt diferențe senzoriale, dar și diferențe de compoziție. Unele aveau mai multe grăsimi, unele aveau zahăr sau zaharuri mai multe decât alte produse, inclusiv la băuturile carbogazoase, sucul dintr-un anumit fruct era într-o pondere mai mare față de cele din anumite piețe din UE. Inclusiv posibilitatea de avea alt gust, aici ne referim inclusiv la gustul specific fiecărei zone dacă vreți sau fiecărui areal geografic european”.
De exemplu, pentru același pachet de cafea comercializat în Germania, Bulgaria, Estonia, Ungaria sau Croația, compoziția este diferită, la fel și conținutul de zahăr. De aici și diferențele de gust. Puterea și aroma cafelei sunt mai intense pentru estonieni și ungari decât pentru nemți.
La fel se întâmplă și în cazul conservelor de pește. În Cehia, Ungaria și Slovacia aceastea conțin 58% carne, dar ajung la 65% în Germania și Olanda.
Mihai este bucătar și spune că tocmai conținutul alimentului este și cel care da gustul.
Mihai Toader, bucătar: ”La un cârnat țărănesc, de exemplu, dacă îi pui un procent de 20% grăsime va avea alt gust față de cel cu 10 sau 5 % grăsime, pentru că grăsimea, în momentul în care gătești o supui termic, grăsimea se topește, frăgezește foarte bine carnea, iar gustul devine mult mai plăcut și mult mai bun”.
România nu a trimis probe, deși a reclamat situația
19 state membre au participat la studiul început în urmă cu 3 ani, însă România nu a trimis produse pentru analiză, deși autoritățile au recunoscut public că ne confruntăm cu această problema. Ci au făcut un studiu local care a confirmat diferențele de gust și compoziție.
La polul opus, patronatele spun că gusturile diferă de la o țară la alta în funcție de specificul culinar.
Sorin Minea, președintele Romalimenta: ”Eu nu îl consider dublu standard. Este o singură șmecherie care se face numai în România, în clipa în care lansezi un produs private level, te duci cu cea mai bună calitate, iar apoi dai o calitate mai slabă”.
Cu toate acestea, un studiu realizat de specialiștii de la Facultatea de Știință și Ingineria Alimentelor din Galați arată diferențele de exemplu dintre alimentele din Germania și corespondenți similari din România.
Gabriela Iordăchescu, specialist în analiză organoleptică: ”Din punct de vedere al brânzeturilor, brânză tartinabilă, proba care a venit din Germania a avut o aromă mai intensă și gustul mai pronunțat, mai plăcut, a fost mai… Pieptul de pui feliat destinat celor din Est era foarte subțire, transparent”.
Autoritățile de la Bruxelles abia în toamnă vor adopta directiva europeană prin care prducatorii vor fi obligați să respecte aceeași rețetă pentru produse indiferent de țară sau să precizeze pe etichete diferențele.
 (5).webp)
