Povestile de succes ale programatorilor din Cluj, numit si Silicon Valley din Romania. Cum intra in tara zeci de miliarde EUR

In spatele cifrelor sunt oameni care au reusit, cu efort si inteligenta, sa faca afaceri de succes intr-un domeniu care ne schimba vietile.

Clujul este considerat in Europa ca un centru in plina dezvoltare.

Aici, IT-stii romani lucreaza pentru piata globala, sunt mii de programatori care in fata monitoarelor aduc investitii si plus valoare. Transilvania nu mai este pomenita peste ocean doar ca taram al vampirilor, ci si locul unde cu inteligenta se dezvolta proiecte care schimba vieti.

In ultimii ani, Romania ocupa un loc fruntas in ceea ce priveste evolutia industriei IT si comunicatii la nivel European, clasandu-se, dupa Irlanda si Marea Britanie intre tarile in care banii adusi din mediul digital la produsul intern Brut depasesc 6 procente.

In tara noastra, IT-ul face mai multi bani decat agricultura si se compara cu sectorul constructiilor, iar dezvoltarea este spectaculoasa de la an la an.

Romania a devenit in ultimii ani un centru important pentru marile companii de IT si programare - si asta datorita unor facilitati fiscale care au stopat exodul de inteligenta din domeniu: IT-istii nu platesc impozit pe salariu, dar principalul motor este pregatirea tehnica si pretul relativ scazut de cost fata de alte tari.

In acelasi timp, antreprenori locali au inceput sa-si inmulteasca angajatii bine platiti si sa atraga nenumarate contracte. Piata IT romaneasca absoarbe in fiecare an sute de absolventi, iar concurenta pentru mana de lucru calificata este extrem de dinamica. In afara de Bucuresti, unde se afla toate marile multinationale din domeniu, Clujul reprezinta principalul pol de dezvoltare pentru viitorul ITului European.

De la etajul 6 al unui imobil din centrul orasului, Gabriel Cretu isi bea ce-a de-a patra cafea din zi: "Am inceput in 2005 si am inceput sa lucram pentru clienti din afara, am continuat chestia asta pana acum 4 ani cand am inceput sa lucram si pentru clienti din Romania. Totusi, 90 % din business este pentru clientii dinafara."

A inceput ca simplu programator si acum, alaturi de partenerul sau de afaceri, sunt printre cei mai respectati antreprenori IT din Cluj.

Gabriel Cretu, antreprenor IT: "La un moment dat aveam 6 cladiri, toate in chirie, dar era din ce in ce mai dificil sa mergem dintr-un meeting in altul, sa ne intalnim cu persoanele, chiar daca erau relative aproape cladirile. Era destul de difici."

Toata cladirea de 6 nivele este dedicata companiei. Compania condusa de Gabriel depaseste 500 de angajati.

"Ne mutam foarte mult, dupa proiecte, in functie de cum incepe proiectul, echipa se muta intr-un loc sa imbunatateasca comunicarea."

Daca la inceput umblau la tot felul de evenimente si targuri dupa clienti, acum sunt nevoiti sa faca un filtru serios in alegerea celor cu care fac afaceri.

"De la magazine online de talie medie, cu integrari, cu tot felul de paymenturi, dar si sistematizarea unor procese din cadrul firmelor. Acum ne gasesc clientii pe noi, e exact reversul medaliei. Vin ei la noi si noi incercam sa satisfacem cat mai multi dintre ei. Din pacate nu o sa putem cu toti, tot timpul."

Oamenii din IT-ul clujean sunt bine platiti fata de media salariilor romanilor. Media este undeva la 2500-3000 de dolari, aici angajatii isi trec pe fluturas multe zerouri.

Gabriel Cretu: "Toata lumea vorbeste de digitalizare. Nevoia de programatori e in constanta crestere. In toate tarile din lume. Dezvoltatori nu sunt suficienti sa satisfaca aceasta nevoie."

Vincent este un francez de 22 de ani, care a ales sa munceasca pentru o companie IT in Cluj: "Cu siguranta este un imens potential in Romania si in special in Transilvania, cand vezi dezvoltarea companiilor atat ale jucatorilor nationali, cat si internationali, si e important pentru cetatenii straini sa vina sa creeze echipe internationale".

Se ocupa de piata francofona si este in mediul lui.

"Aici e un mod diferit de a-ti incepe o cariera, si pentru mine e mult mai interesant, pentru ca am mai multe responsabilitati, simt increderea poamenilor cu care lucrez, si uitandu-ma la piata franceza, nu e la fel."

In cealalta partea orasului, Calin Vaduva se pregateste pentru o intalnire de afaceri. Se rupe greu din programul sau pentru cateva minute cu noi. Este unul dintre cei mai influenti si respectati oameni din IT-ul clujean.

Firma pe care o conduce este dedicate in principal outsourcing-ului. Este ceea ce se face la Cluj - ideile si proiectele sunt transformate si sutinute de programatori. Sunt elementele de constructie, dar care sunt totusi baza de jos a proiectelor, cele care nu aduc cea mai mare plus valoare si de aceea sunt preferati romanii, pentru ca sunt mai ieftini decat colegii lor din Vest: comert online, industria auto, in special cea germana sau dezvoltarea unor aplicatii pentru telefoane sau alte dispozitive.

Calin Vaduva: "Am lucrat o perioada in academie, dupa care am intrat in zona de dezvoltare, asta in mod simplu de inteles pentru ca in academie nu puteai trai din banii ca si profesor, ca si asistent universitar si am inceput sa lucrez in zona de productie software pentru o firma din Japonia."

A pus bazele companiei in 1998, a trecut printr-un faliment in 2003, dar asta l-a intarit. Criza din 2008 l-a prins in plina ascensiune.

"Dar am reusit in 2009 sa ne reasezam pe pozitie. Am pastrat toata lumea, am pastrat toti oamenii, si am reusit sa obtinem proiecte noi, din proiecte in care am reusit sa crestem mult mai mult."

Acum are peste 600 de oameni, cu birouri la Oradea si Iasi.

"Proiectia noastra pe viitor este o crestere de 20-25% pe an, asta-i media pe urmatorii 10 ani." 

Alta companie de IT, alte sute de angajati. Cristian Ureche intelege atuurile pietei IT din Romania.

"Pe de-o parte avem avantajele competitive date de preturile, tarifele serviciilor, diferenta mica intre fusurile orare si diferentele mici de cultura, plus faptul ca suntem parte integranta din UE si acesta este un pachet pe care eu il vad."

Alex este doar unul dintre miile de programatori din Cluj. E din Oradea, a studiat la Timisoara si a ales Clujul pentru piata dinamica.

Alexandru Gheboianu, programator: "Ce-mi ofera si ce nu gasesc in strainatate este faptul ca sunt aproape de familie si de prietenii mei, faptul ca traiesc in cultura in care am fost crescut si nu am acel sentiment de instrainare pe care il simt in momentul in care ma duc in strainatate, pentru ca am lucrat in cadrul unor companii in care am avut deplasari cu durata medie in strainatate, in care am stat una-doua luni in Europa de Vest, in Germania, Belgia si sentimentul pe care il aveam acolo era ca eram un strain, eram printre straini."

Roxana a stat 10 ani in Franta si a lucrat pentru mai multe multinationale. Acum se ocupa de vanzari IT din Romania pentru restul lumii.

Roxana Morar, manager de vanzari: "Si m-am intors. M-am intors anul trecut, a fost o decizie sa zic luata destul de pe moment, dar nu regret nicio clipa deciia asta. Motivele care m-au facut sa ma intorc, sunt un mix de motive profesionale si personale - din punct de vedere profesional mi se pare ca modul de afaceri si in particular de IT in Romania este mai dinamic, suntem intr-o crestere foarte importanta in momentul acesta si voiam sa fac parte si eu din procesul acesta dinamic. Cred ca aici mai multe oportunitati de crestere personala si profesionala, am acces la pozitii mai strategice in compania actuala si in general in Romania."

Inovarea, acesta este cuvantul care se aude tot mai des la Cluj. Antreprenorii realizeaza ca daca nu vin cu propriile produse, profiturile si poate chiar si afacerile sunt puse sub semnul intrebarii.

Cristi se ocupa acum de un proiect pentru parcari inteligente.

Cristian Ureche: "Primesti un cod care are o durata de valabilitate, atat cat administratorul doreste sa-ti ofere acces.
Ajungi in fata barierei, iei telefonul, si daca esti autorizat ai un buton care iti permite sa deschizi bariera."

Statisticile arata clar ca 30 la suta din traficul urban este generat de soferii aflati in cautarea unui loc de parcare.

Senzorii din aplicatia dezvoltata la Cluj detecteaza masinile si, implicit, locurile de parcare libere.