Occident si estul lumii. Romanii accepta situatia dublului standard si au impresia ca au acces ieftin la ce este mai bun

Ultimul update: Joi 25 Mai 2017 07:14
Data publicarii: Duminica 21 Mai 2017 19:32
Categorie: Romania, te iubesc!

STANDARD PENTRU EST, episodul 6. Marii producatori sustin ca isi adapteaza retetele fiecarei tari. La alimente, e invocat cel mai des gustul local.

Universitatea Politehnica din Bucuresti are o facultate de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor, in ale carei laboratoare se fac annual testari minutioase la diverse articole, de la creme hidratante si multe cosmetice, pana la produse alimentare.

Cercetatorii spun ca si in privinta cremelor pentru protectie solara, marfa livrata catre Romania e diferita de cea destinata altor tari vest europene. Adica pentru Romania gasesti un factor de protectie mai mare, la marfurile acelorasi mari producatori internationali.

Atentie, asta nu inseamna tocmai bine, nici pentru copii, nici pentru adulti. Expertii sustin ca o crema cu mai multe ecrane e mai nociva pentru organism, iar alte tari din Europa avertizeaza populatia despre acest aspect si sunt preferate cremele cu protectie moderata.

Marii profesori din institutia de invatamant sustin ca pana si ambalajul conteaza atunci cand vine vorba de diferentele de aspect si gust, pe care le observa consumatorii. Exista de exemplu sapunuri sub umbrela unor mari producatori internationali si care sunt facute si ambalate in Turcia, in material plastic, pentru piata Romaneasca, si ambalate intr-un carton rezistent, pentru piata din Marea Britanie, fiind produse pe plan local.

Substanta activa din detergentii vanduti in Romania, “spalata” de marii producatori. Cat de mare e diferenta fata de Germania

Directorul spune ca tot concentratia de substante active este cea care da nota de calitate si in privinta produselor de igiena corporala. La proba sapunurilor, unul din Germania si altul din Romania, a reiesit de asemenea, o diferenta, in privinta procentului de substante pentru igiena corporala.

Ambele produse au acelasi pret.

Considerabile sunt diferentele si in privinta pastelor de dinti. Am cumparat un produs din Israel, cu altul din Romania, ambele provin de la acelasi producator si au ambalaj si eticheta identice.

Pasta din Israel a fost produsa in Germania.

Pasta de dinti din Israel a fost cumparata cu 5 euro, in timp ce intr-o farmacie din Romania, a costat 4,8 euro, adica aproape la fel.

Trebuie spus ca am mai testat si pasta de dinti de la un alt producator, mostrele fiind din Romania si Germania, iar analizele au iesit echivalente in privinta calitatii. Produsul pentru piata romaneasca este cu circa 35% mai scump decat la nemti.

Romanii stabiliti in Germania spun insa ca cele mai multe produse de curatenie din statul german sunt ceva mai ieftine decat la noi.

Testele de laborator arata diferente si in privinta sucurilor.

Cristian Stanoiu, director laborator: "La suc am testat un parametru de toxicitate si avem 0,11 la produsul din Romania si 0,007 la cel din Germania. Germania sta mai bine la asta, ca trebuie sa fie cat mai mic, bine e in parametri…ramane o cenusa pe care nici organismul nu o elimina, cenusa e un reziduu."

In acest caz nu se poate spune ca produsul de la nemti este mai bun calitativ, pentru ca in fapt, are mai multe calorii si e mai dulce decat cel de la noi.

Insa un lucru e cert, sunt diferite, asa cum diferite sunt si 2 sortimente de whiskey single malt, unul adus din Tel Aviv si altul livrat de importatorul pe Romania, pentru un magazin din Bucuresti.

"Practic cel din Israel are 42,6 iar in Romania, 44,26. Aici avem diferenta de aproape 2 grade, la alcool…E un pic mai tare, cu un grad jumate, aproape 2!"

Un specialist roman in whiskey single malt spune ca diferenta din laborator arata ca whiskey-ul de la noi a stat mai mult la maturat si implicit ar fi mai bun.

Inainte de analiza sustinea ca nu poate exista nicio diferenta intre cele doua produse, pentru ca ambele provin de la o singura linie de fabricatie, aflata de pe o insula din Scotia.

Dragos Mateescu, specialisti whiskey single malt: "Nu pot fi, nu exista diferente, producatorii nu fac asta…"

Si in privinta parfumurilor exista voci din industrie care sustin sus si tare ca nu exista nicio diferenta intre produsele aceluiasi brand, in functie de tara.

Gérald Ghislain, parfumier: "Chanel no5 e la fel si in Franta si in Dubai si peste tot. Avem multe reguli legislative si nu ne putem juca cu formulele de fabricare".

Gérald Ghislain este parfumier in Paris, face parfumuri de nisa. Este expert in esente si face parte dintr-un grup international de parfumieri la care apeleaza toate numele mari din lumea modei, atunci cand vor sa scoata pe piata parfumuri.

I-am cerut sa ne explice de ce au romani impresia ca parfumurile cumparate din strainatate sunt mai bune, in sensul ca miresmele lor persista mai mult pe piele.

 Gérald Ghislain, parfumier: "Nu folosesc elementele care fixeaza parfumul pe piele. De exemplu, una e o esenta pe pachuli naturala si alta este cea care seamana cu pachuli, nu inseamna ca nu e buna, dar este alta calitate. E o chestiune de folosire a materiilor prime. Desigur ca materia prima conteaza, pentru ca unele rezista mai mult. Desigur, un client asta vrea, tine de materia prima…"

Magda Mititelu de la Facultatea de Farmacie din Bucuresti spune ca are fosti studenti care lucreaza in prezent in industria parfumurilor din Franta si Italia si acestia i-au dezvaluit un amanunt important in privinta diferentelor de la o tara a alta.

Magda Mititelul, profesor Facultatea de Drept: "E vorba de niste ingrediente naturale, numite precursori de absorbtie, folosite si in crème, care ajuta produsul sa penetreze mai bine in piele."

E drept ca in multe magazine de profil din Franta, Germania sau Italia, pretul parfumurilor este de multe ori mai mare decat in magazinele similare de la noi.

Legislatia ii obliga pe producatori sa aiba aceeasi reteta oriunde in lume, insa nu exista nicio obligatie referitor la ingredientele care fixeaza esentele pe piele.

Magda Mititelul, profesor Facultatea de Drept: "Ajuta ca preparatul respectiv sa treaca prin piele, aici difera capacitatea lor de a patrunde cat mai adanc in piele, conteaza foarte mult."

Romania importa anual in jur de 6000 de tone de parfum , iar romanii cheltuie 3,5 miliarde de lei pe produse de infrumusetare, in fiecare an.

La detergenti, odorizanti si produse de curatenie valoarea marfurilor de import vandute s-a dublat in ultimii 5 ani.

Datele INS arata ca în 2016 valoarea totală a importurilor Romaniei a fost de 67,3 miliarde de euro, din care 8,7% au reprezentat importurile de produse alimentare, bauturi si tutun.

Tara noastra pierde in fiecare an si batalia cu importurile de fructe si legume. Doua din 5 kilograme de mere, sunt din alte tari, in timp ce 11% din consumul national de rosii, provine din import. Si am avut ani in care importul de legume a fost de 7 ori mai mare decat productia authtona.

Romania a intrat intr-o era a consumului in care batalia se duce zilnic pentru cele mai accesibile oferte. Romanii se imbrancesc in goana dupa cel mai mic pret, fie ca e vorba de hartie igienica, tigai, cozonaci sau pulpe de pui.

Situatia importurilor masive e similara si in alte tari est europene, cu mentiunea ca acolo autoritatile iau atitudine in privinda diferentelor de calitate. Cehii au fost primii care au cerut ca producatorii si furnizorii sa informeze corect asupra dublului standard la produse.

Marian Jurecka, ministrul Agriculturii din Cehia: "Vrem ca legislatia sa prevada foarte clar ca produsele care la prima vedere sunt similare sa aiba in compozitie aceleasi ingrediente sau (daca nu au aceeasi compozitie) sa fie specificat pe eticheta ca sunt produse pentru Cehia, respectiv Germania, dupa caz".

Au urmat autoritatile maghiare, care sustin ca din 100 de produse verificate, peste 70% au fost identificate cu diferente de calitate. Si ei cer ca etichetarea marfurilor sa se faca diferentiat, acolo unde exista dublu standard.

In Romania, in schimb, Ministrul Agriculturii Petre Daea a preferat sa ceara ajutorul altor state membre care sa trimita la Bucuresti probe ale unor alimente similare, pentru comparatie.

Cel mai probabil, inca le asteapta si nimeni nu si-a pus problema achizitiei directa sau online a unor produse care sa fie comparate, asa cum au facut vecinii cehi si maghiari.

Sefa Institutului pentru Bioresurse Alimentare sustine ca autoritatile noastre au si competenta si parghiile sa faca teste comparative, cu rezultate rapide. Daca se doreste cu adevarat.

Nastasia Belc, director IBA: "Romanii apeleaza la tot mai multe produse de import, dar studiile arata ca suntem printre cei mai putin informati consumatori. Marii producatori, importatorii si retailerii sunt liberi sa adapteze calitatea marfurilor, in functie de reactia pietelor."

Atunci cand consumatorii nu taxeaza diferentele de calitate, desi ele exista si sunt dovedite prin analize, fiecare produs pus in cos si platit la casa este considerat un indicator de satisfactie.

Fie ca le place sau nu, romanii accepta situatia dublului standard, pe o piata europeana uriasa, in care traim cu impresia ca avem acces rapid si ieftin la tot ce e mai bun pentru noi.

Occident si estul lumii.

Occident si estul lumii. "Romania, te iubesc" arata diferenta dintre marfa vanduta la noi si cea din statele vest-europene

Copii supradotati - Romania, te iubesc

Copiii geniali din România, suspectați că sunt bolnavi psihic. ”Mă plictiseam așa de tare la ore”

Românul acceptat la 8 ani în MENSA. ”Eram singurul copil de acolo. Restul aveau 60 de ani”

La 8 ani, au mintea unei persoane de 16 ani. Colegii îi invidiază, profesorii nu știu să le răspundă la întrebări

Copiii geniali ai României. ”Am schimbat 3 școli pentru că nu eram înțeles de învățătoare”

"România, te iubesc" demonstrează cum sistemul de învățamânt distruge viitorul copiilor supradotați

Restaurantele din România, testate în premieră de un ghid culinar internaţional

romania, gastronomie, obiceiuri culinare, romania te iubesc, sibiu, regiune gastronomica europeana - 6

Noul val de bucătari, gata să scoată gastronomia românească în lume. Modelul oferit de Sibiu

romania, gastronomie, obiceiuri culinare, romania te iubesc, Comme de Cherisey - 6

Restaurantele româneşti, testate de inspectorii unui important ghid gastronomic internaţional

De la coadă pentru salamul de soia, la redescoperirea calităţii. Cât de sănătos mâncăm

Alex Dima, despre România de azi: "În ce ţară trăim? Suntem asemeni unui animal care aleargă după o lumină proiectată haotic"

Organizațiile de tip mafiot care au sufocat statul român. Procuror: ”Noi îi fugărim pe ei cu maşina lui Fred Flinstone”

Rareș Năstase, din New York: ce se întâmplă în oraș după atacul de marți

Cum a ajuns Versailles-ul Transilvaniei pe harta turistică a Europei. Castelul Banffy, gazdă pentru TIFF şi Electric Castle

cluj

Povestea inginerilor şi IT-iştilor care în timpul festivalurilor se transformă în şoferi pentru vedete internaţionale

Occident si estul lumii. Romanii accepta situatia dublului standard si au impresia ca au acces ieftin la ce este mai bun

Ultimul update: Joi 25 Mai 2017 07:14
Data publicarii: Duminica 21 Mai 2017 19:32
Categorie: Romania, te iubesc!

STANDARD PENTRU EST, episodul 6. Marii producatori sustin ca isi adapteaza retetele fiecarei tari. La alimente, e invocat cel mai des gustul local.

Universitatea Politehnica din Bucuresti are o facultate de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor, in ale carei laboratoare se fac annual testari minutioase la diverse articole, de la creme hidratante si multe cosmetice, pana la produse alimentare.

Cercetatorii spun ca si in privinta cremelor pentru protectie solara, marfa livrata catre Romania e diferita de cea destinata altor tari vest europene. Adica pentru Romania gasesti un factor de protectie mai mare, la marfurile acelorasi mari producatori internationali.

Atentie, asta nu inseamna tocmai bine, nici pentru copii, nici pentru adulti. Expertii sustin ca o crema cu mai multe ecrane e mai nociva pentru organism, iar alte tari din Europa avertizeaza populatia despre acest aspect si sunt preferate cremele cu protectie moderata.

Marii profesori din institutia de invatamant sustin ca pana si ambalajul conteaza atunci cand vine vorba de diferentele de aspect si gust, pe care le observa consumatorii. Exista de exemplu sapunuri sub umbrela unor mari producatori internationali si care sunt facute si ambalate in Turcia, in material plastic, pentru piata Romaneasca, si ambalate intr-un carton rezistent, pentru piata din Marea Britanie, fiind produse pe plan local.

Substanta activa din detergentii vanduti in Romania, “spalata” de marii producatori. Cat de mare e diferenta fata de Germania

Directorul spune ca tot concentratia de substante active este cea care da nota de calitate si in privinta produselor de igiena corporala. La proba sapunurilor, unul din Germania si altul din Romania, a reiesit de asemenea, o diferenta, in privinta procentului de substante pentru igiena corporala.

Ambele produse au acelasi pret.

Considerabile sunt diferentele si in privinta pastelor de dinti. Am cumparat un produs din Israel, cu altul din Romania, ambele provin de la acelasi producator si au ambalaj si eticheta identice.

Pasta din Israel a fost produsa in Germania.

Pasta de dinti din Israel a fost cumparata cu 5 euro, in timp ce intr-o farmacie din Romania, a costat 4,8 euro, adica aproape la fel.

Trebuie spus ca am mai testat si pasta de dinti de la un alt producator, mostrele fiind din Romania si Germania, iar analizele au iesit echivalente in privinta calitatii. Produsul pentru piata romaneasca este cu circa 35% mai scump decat la nemti.

Romanii stabiliti in Germania spun insa ca cele mai multe produse de curatenie din statul german sunt ceva mai ieftine decat la noi.

Testele de laborator arata diferente si in privinta sucurilor.

Cristian Stanoiu, director laborator: "La suc am testat un parametru de toxicitate si avem 0,11 la produsul din Romania si 0,007 la cel din Germania. Germania sta mai bine la asta, ca trebuie sa fie cat mai mic, bine e in parametri…ramane o cenusa pe care nici organismul nu o elimina, cenusa e un reziduu."

In acest caz nu se poate spune ca produsul de la nemti este mai bun calitativ, pentru ca in fapt, are mai multe calorii si e mai dulce decat cel de la noi.

Insa un lucru e cert, sunt diferite, asa cum diferite sunt si 2 sortimente de whiskey single malt, unul adus din Tel Aviv si altul livrat de importatorul pe Romania, pentru un magazin din Bucuresti.

"Practic cel din Israel are 42,6 iar in Romania, 44,26. Aici avem diferenta de aproape 2 grade, la alcool…E un pic mai tare, cu un grad jumate, aproape 2!"

Un specialist roman in whiskey single malt spune ca diferenta din laborator arata ca whiskey-ul de la noi a stat mai mult la maturat si implicit ar fi mai bun.

Inainte de analiza sustinea ca nu poate exista nicio diferenta intre cele doua produse, pentru ca ambele provin de la o singura linie de fabricatie, aflata de pe o insula din Scotia.

Dragos Mateescu, specialisti whiskey single malt: "Nu pot fi, nu exista diferente, producatorii nu fac asta…"

Si in privinta parfumurilor exista voci din industrie care sustin sus si tare ca nu exista nicio diferenta intre produsele aceluiasi brand, in functie de tara.

Gérald Ghislain, parfumier: "Chanel no5 e la fel si in Franta si in Dubai si peste tot. Avem multe reguli legislative si nu ne putem juca cu formulele de fabricare".

Gérald Ghislain este parfumier in Paris, face parfumuri de nisa. Este expert in esente si face parte dintr-un grup international de parfumieri la care apeleaza toate numele mari din lumea modei, atunci cand vor sa scoata pe piata parfumuri.

I-am cerut sa ne explice de ce au romani impresia ca parfumurile cumparate din strainatate sunt mai bune, in sensul ca miresmele lor persista mai mult pe piele.

 Gérald Ghislain, parfumier: "Nu folosesc elementele care fixeaza parfumul pe piele. De exemplu, una e o esenta pe pachuli naturala si alta este cea care seamana cu pachuli, nu inseamna ca nu e buna, dar este alta calitate. E o chestiune de folosire a materiilor prime. Desigur ca materia prima conteaza, pentru ca unele rezista mai mult. Desigur, un client asta vrea, tine de materia prima…"

Magda Mititelu de la Facultatea de Farmacie din Bucuresti spune ca are fosti studenti care lucreaza in prezent in industria parfumurilor din Franta si Italia si acestia i-au dezvaluit un amanunt important in privinta diferentelor de la o tara a alta.

Magda Mititelul, profesor Facultatea de Drept: "E vorba de niste ingrediente naturale, numite precursori de absorbtie, folosite si in crème, care ajuta produsul sa penetreze mai bine in piele."

E drept ca in multe magazine de profil din Franta, Germania sau Italia, pretul parfumurilor este de multe ori mai mare decat in magazinele similare de la noi.

Legislatia ii obliga pe producatori sa aiba aceeasi reteta oriunde in lume, insa nu exista nicio obligatie referitor la ingredientele care fixeaza esentele pe piele.

Magda Mititelul, profesor Facultatea de Drept: "Ajuta ca preparatul respectiv sa treaca prin piele, aici difera capacitatea lor de a patrunde cat mai adanc in piele, conteaza foarte mult."

Romania importa anual in jur de 6000 de tone de parfum , iar romanii cheltuie 3,5 miliarde de lei pe produse de infrumusetare, in fiecare an.

La detergenti, odorizanti si produse de curatenie valoarea marfurilor de import vandute s-a dublat in ultimii 5 ani.

Datele INS arata ca în 2016 valoarea totală a importurilor Romaniei a fost de 67,3 miliarde de euro, din care 8,7% au reprezentat importurile de produse alimentare, bauturi si tutun.

Tara noastra pierde in fiecare an si batalia cu importurile de fructe si legume. Doua din 5 kilograme de mere, sunt din alte tari, in timp ce 11% din consumul national de rosii, provine din import. Si am avut ani in care importul de legume a fost de 7 ori mai mare decat productia authtona.

Romania a intrat intr-o era a consumului in care batalia se duce zilnic pentru cele mai accesibile oferte. Romanii se imbrancesc in goana dupa cel mai mic pret, fie ca e vorba de hartie igienica, tigai, cozonaci sau pulpe de pui.

Situatia importurilor masive e similara si in alte tari est europene, cu mentiunea ca acolo autoritatile iau atitudine in privinda diferentelor de calitate. Cehii au fost primii care au cerut ca producatorii si furnizorii sa informeze corect asupra dublului standard la produse.

Marian Jurecka, ministrul Agriculturii din Cehia: "Vrem ca legislatia sa prevada foarte clar ca produsele care la prima vedere sunt similare sa aiba in compozitie aceleasi ingrediente sau (daca nu au aceeasi compozitie) sa fie specificat pe eticheta ca sunt produse pentru Cehia, respectiv Germania, dupa caz".

Au urmat autoritatile maghiare, care sustin ca din 100 de produse verificate, peste 70% au fost identificate cu diferente de calitate. Si ei cer ca etichetarea marfurilor sa se faca diferentiat, acolo unde exista dublu standard.

In Romania, in schimb, Ministrul Agriculturii Petre Daea a preferat sa ceara ajutorul altor state membre care sa trimita la Bucuresti probe ale unor alimente similare, pentru comparatie.

Cel mai probabil, inca le asteapta si nimeni nu si-a pus problema achizitiei directa sau online a unor produse care sa fie comparate, asa cum au facut vecinii cehi si maghiari.

Sefa Institutului pentru Bioresurse Alimentare sustine ca autoritatile noastre au si competenta si parghiile sa faca teste comparative, cu rezultate rapide. Daca se doreste cu adevarat.

Nastasia Belc, director IBA: "Romanii apeleaza la tot mai multe produse de import, dar studiile arata ca suntem printre cei mai putin informati consumatori. Marii producatori, importatorii si retailerii sunt liberi sa adapteze calitatea marfurilor, in functie de reactia pietelor."

Atunci cand consumatorii nu taxeaza diferentele de calitate, desi ele exista si sunt dovedite prin analize, fiecare produs pus in cos si platit la casa este considerat un indicator de satisfactie.

Fie ca le place sau nu, romanii accepta situatia dublului standard, pe o piata europeana uriasa, in care traim cu impresia ca avem acces rapid si ieftin la tot ce e mai bun pentru noi.

Occident si estul lumii.

Occident si estul lumii. "Romania, te iubesc" arata diferenta dintre marfa vanduta la noi si cea din statele vest-europene