Expertii japonezi pot izola cladirile de cutremur. In acest timp, un bloc din Capitala sta sa cada sub ochii autoritatilor

Ne intoarcem in Japonia, ca sa vorbim despre siguranta constructiilor vechi si noi. Si mergem si pe santierele romanesti, pentru a vedea ce ne desparte de situatia din insulele japoneze si cat de sigure sunt imobilele de la noi. Specialistii romani in constructii recunosc ca, atentie, nu avem inca acele coduri si standarde in constructii care sa ne protejeze de seisme cu magnitudine mare. Ne mai lipsesc controlul, care in Japonia se face cu multe firme private, dar si o cercetare minutioasa.
Specialisti avem, care au studiat chiar modelul din Japonia. In Romania sa cumperi o locuinta rezistenta intr-o cladire noua ramane in continuare o loterie.

De 6 ori in 22 de ani. Adica aproape odata la 4 ani. Cu o asemenea rapiditate sunt imbunatatite normativele in constructii din Japonia. Tara Soarelui Rasare are orase cu cladiri semete, blocuri si case de diverse tipuri si marimi, legate prin retele moderne de transport rapid. Sunt aglomerari urbane care astazi par de neclintit, desi la ce seisme lovesc periodic zona insulara ai crede ca le inghite pamantul cu totul.

La cutremure mari, blocurile nu cad in Japonia, se prabusesc doar case vechi, si acelea in special in zone rurale, acolo unde epicentrul se afla sub respectivele localitati si unde se produc modificari de relief.

Citește și

Cine sunt cei care au creat atmosfera unora dintre cele mai cautate baruri. Cluburile noastre, comparate cu cele din Vest

Au picat insa multe blocuri in 1995, dovada sunt astfel de imagini cu imobile sectionate intre parter si primele doua etaje. E vorba de imobile ridicate din start pentru a permite spatii comerciale la parter, o moda in proiectarea mondiala de acum 50-60 de ani. Sunt tipuri de structuri pe care astazi arhitectii japonezii fie le evita, fie daca le fac le izoleaza seismic.

Expert japonez: "Aceste structuri au fost afectate grav la cutremurul din Kobe. Trebuie avuta mare grija la aceste cladiri."
Reporter: "Trebuie sa le consolidam, avem si noi in Romania."
Expert japonez: "Da, trebuie sa le protejati de fortele seismice."

Iar in Japonia gasesti zeci de solutii pentru izolare seismica. Sub constructiile noi exista sisteme care stabilizeaza cladirea cand totul in jurul ei se misca. Tot ce tine de izolare seismica se naste in laboratoare, prin programe de cercetare finantate de care stat, dar si de marile corportatii nipone din constructii si tehnologie.

Facultatile de constructii sunt printre cele mai apreciate si bine cotate institutii de invatamant din Japonia. Centre precum cele din Tokyo, Yokohama sau Kobe au un renume mondial, pentru ca aici vin studenti din toata lumea si in fiecare an se intrec sa aiba cei mai buni specialisti in domeniu, profesori si cercetatori.

Si primele solutii de izolare moderna a constructiilor au fost aplicate la cladirile universitare. Asa arata Universitatea de Tehnologie din Yokohama, are niste blocuri masive despre care insa speciaistii sustin ca pot avea probleme la cutremure mari pentru ca sunt inalte si ridicate dupa normative mai vechi. Una dintre cladiri deja a fost izolata seismic printr-un sistem inovator care nu a presupus un deranj mare la structura.

Inventia ii apartine profesorului cercetator Akira Wada, o somitate in societatea japoneza. Conduce comisiile de expertiza la imobile atunci cand are loc un seism devastator si face de 50 de ani cercetare in acest domeniu. A fost la Bucuresti si a vazut cum isi risca viata oamenii in cladirile vechi, neconsolidate, in timp ce la nivel national problema e ignorata.

Akira Wada, profesor cercetator: "De cinci ani s-a implementat un sistem legal. Toate cladirile care au fata la drum sunt consolidate ca sa nu cada pe strada si sa blocheze accesul Construiti bine inainte sa vina un cutremur mare. Multi construiesc bine dupa ce vine cutremurul, dar sa faci asta nu e tocmai bine. Dupa ce are loc un dezastru, abia atunci se gandesc sa faca orasul sigur. Nu va ganditi ca urmatorul cutremur vine peste 100 de ani, asa ca, va rog, construiti bine inainte sa vina!"

Profesorul Wada spune ca exista solutii indiferent cat de veche este cladirea, iar metodele nu impun neaparat evacuarea imobilelor sau consolidari care sa modifice estetic structuri cu valoare arhitecturala. Sistemele inventate de specialistul nipon au fost folosite si la Bucuresti, la sediul Primariei si la o aripa a unui spital, ambele fiind acum izolate seismic.

Japonezii s-au orientat rapid catre toate cladirile vechi apartinand institutiilor de stat - scoli, gradinite, spitale si campusuri universitare au primit niste proteze metalice care sa le asigure suficienta rezistenta la seisme mari. Se asteapta ca imobilele vor avea daune, in unele cazuri majore, insa nu se vor prabusi, iar cei din interior vor putea scapa cu viata. Sunt interventii pe exteriorul cladirilor, iar specialistii niponi spun ca la interior nu exista deranj, asa cum se intampla in multe din blocurile consolidate in Romania in ultimul deceniu. La noi se sparge blocul din temelie pana la acoperis, in timp ce oamenii traiesc in praf si zgomot.

In Japonia nici macar nu exista obligatia prin lege ca oamenii sa isi consolideze propriile locuinte. Exista insa imprumuturi de la autoritatea locala pentru cei nevoiasi, in timp ce intreaga societate e impinsa de la spate de cutremure devastatoare, asa incat sa consolideze din proprie initiativa si sa construiasca trainic. Iar japonezii au solutii si pentru imobilele monument, foarte vechi, la care sunt interzise interventii care sa le schimbe aspectul.

Proiectul de la Gara Tokyo de langa Palatul Imperial are in subteran o solutie ingenioasa care a presupus sapaturi si interventii pe sub fundatia uzata a structurii. Intreg subteranul a fost asezat practic intr-un perimetru subteran si cu prinderi flexibile, care sa nu permita cladirii sa se miste la cutremur, fiind considerata prea sensibila. O astfel de solutie ar putea fi aplicata la multe blocuri din Bucuresti, aflate intr-un stadiu avansat de degradare.

Iata un bloc cu patru etaje din cartierul Pajura. E plin de crapaturi chiar si pe colturile cladirii, iar locatarii se plang ca toate aceste crevase se maresc la fiecare nou cutremur. Cele mai multe fisuri sunt vechi de zeci de ani, iar o tanara care locuieste la parter sustine ca la cel mai recent seism, de peste 5 pe Richter, i-a crapat si tencuiala de la interior, dupa ce isi facuse renovare in mai multe randuri.

Are locuinta pe coltul cu crapatura mare, iar blocul a fost expertizat la cererea proprietarilor. Presedintele de bloc sustine ca imobilul a fost incadrat in clasa a doua de risc, neavand o structura mare cu multe etaje, insa oamenii tot se simt in pericol. Clasa a doua inseamna pagube mari la seism, dar risc de colaps mai scazut si nici nu poate intra in programul cu finantare de la stat.

Consolidarea ar costa in jur de 100.000 de euro, adica 10.000 de euro de apartament. Cand presedintele asociatiei a pus in discutie problema, unii dintre proprietari ne-au aratat fluturasi de pensie de 500 de lei, din care jumatate merg la intretinere.

Locatar: "De unde sa dam?"

Reprezentantul proprietarilor sustine ca blocul a inceput sa se scufunde intr-o parte si de aici toate problemele. De vina ar fi ADP-ul de sector si primaria pentru ca au permis langa bloc o parcare exterioara fara scurgere si toate infiltratiile ajung in jurul cladirii, lucrand la temelia ei.

Seful de bloc spera ca vor avea castig de cauza la tribunal, intr-un proces pe care il vor intenta primariei, si astfel vor obliga administratia locala sa le consolideze blocul. Doar ca si pentru proces trebuie sa voteze in sedinta si unii proprietari au anuntat ca nu vor ca asociatia sa aiba cheltuieli de judecata fara nicio garantie de succes in instanta. De ani de zile oamenii stau cu blocul crapat si nu ajung la un consens in privinta consolidarii, desi e vorba de doar 12 familii. Povestesc in schimb cum traiesc fiecare seism care are loc.

De ani de zile oamenii se obisnuiesc cu ideea ca stau in imobile nesigure. Sunt multe blocuri din Bucuresti care nici macar nu au fost expertizate, pe langa cele 300 incadrate in clasa 1 de Risc Seismic si alte cateva sute in clasele 2 si 3. Cladiri de care toate autoritatile stiu de zeci de ani, dar pentru care se dovedesc incapabile sa gaseasca solutii.

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă