Ads by INTERNET PROTV
ultimele stiri
«
»

Banii europeni, aruncati pe constructii inutile. SPA-ul electoral din Lugoj si piata de tabla in forma de peste din Navodari

Embed:

INVESTITII FARA CAP, partea a III-a. La Tulcea, o bursa de peste, care a costat 5 milioane de euro nu functioneaza pentru ca nu are apa, lumina si gaz. Si astfel de exemple sunt multe. Vinovati pentru toate sunt politicienii locului.

Bursa de cereale din Corabia a costat 5810988 lei si 48 de bani. Fix. Adica un milion si vreo 3 sute de mii de euro. A fost terminata in 2014. Inaugurata in 2015 si de atunci sta degeaba. Domnul Marian este paznic, ingrijitor si detinator al cheilor. Intr-o sala a inghesuit monitoarele din cladire si le-a incalzit cu un calorifer toata iarna. Toate sunt pline de praf.

Aici ar trebui sa se faca analiza cerealelor. Bursa a fost gandita pentru a-i ajuta pe fermierii din zona de sud a tarii in tranzactionarea cerelalelor. Pentru administrarea bursei primaria, Consiliul Judetean Olt si Bursa Romana de Marfuri au infiintat o firma. Viceprimarul Sorin Vlad sustine ca sunt si 3 angajati, dar au iesit pe teren.

Viceprimarul incearca sa-l convinga pe directorul bursei, Marian Paraschiv sa vina in cladire. “E un personaj mai ciudat”, explica. Asa ca am sunat la Bursa Romana de Marfuri din Bucuresti. Si in cateva minute, directorul Marian Parachiv a ajuns in cladire. “Eu nu sunt omul care sa las reporterii sau oamenii de televiziune sa astepte. Eu intodeauna i-am primit si am spus ce am avut de spus”, afirma el. Sustine ca bursa nu are deocamdata angajati si ca el munceste benevol in speranta ca intr-o zi locul va functiona si el va fi platit.

bursa de cereale Corabia

“Am ca sarcina principala conducerea activitatii societatii intre sedintele adunarii generale a actionarilor. Iau toate masurile pentru asigurarea activitatii care este specifica acestei societati”, explica el.

Peste cateva zile ne-am intalnit biroul sefilor de la Bucuresti. Daca bursa de cereale ar functiona s-ar elimina evaziunea uriasa din domeniu.

Chiar langa gardul bursei din Corabia sunt mai multe silozuri iar comertul cu cereale e in floare in zona. Legislatia pentru reglementarea bursei de cereale ar trebui sa fie gandidata de...ministerul Agriculturii. “Voi vedea despre ce este vorba. Ce poate sa faca ministerul Agriculturii”, spune ministrul Daea.

La Tulcea, pe malul Dunarii, o alta bursa, de peste, zace nefolosita de 2 ani. Aici ar trebui sa fie licitat pestele din Delta Dunarii dar si din tarile vecine Romaniei. Bursa a fost gandita pentru a reduce evaziunea cu peste din Delta. Mobilierul pentru birouri a fost adus, iar sala in care ar trebui sa se tina licitatiile e ultra dotata si plina praf. La aceste calculatoare ar trebui sa stea cumparatorii in timp ce pe ecrane vor curge imagini cu pestele depozitat in hala.

bursa de peste Tulcea

Cladirea a costat 5 milioane de euro si a fost gata la termen, in 2015. Dar in proiect nu au fost prefazute si utilitatile. Bursa a fost cosntruita de Agentia Nationala pentru pescuit, institutie aflata in subordinea ministerului agriculturii. Neculai Ionascu este inspector in Agentie si se ocupa de obtinerea avizelor pentru a aduce apa, gazul si curentul in zona. De 2 ani.

“Avizele astea cer timp. Din punct de vedere legal. Nu se pot obtine simultan. Unul e conditionat de celalalt. Asta inseamna timp. Si nu trebuie sa ne suparam pe nimeni pentru ca astea sunt regulile pe care le respecta toti”, spune Ionascu. Pentru ca de ani sta nefolosita si neincalzita cladirea incepe sa se deterioreze.

Motostivuitoarele ce ar trebui sa aduca pestele asteapta pline de praf la usa. Nemiscate stau si 4 masinile dotate cu frigidere de ultima generatie iar in port sunt 3 vapoare care ar trebui sa care pestele din punctele de colectare. Si ele stau aici din vara lui 2015. Silviu Cojan a cordonat proiectul cateva luni in 2015. Este seful contabilitatii in Agentia de pescuit si acum printre picaturi se mai ocupa si de bursa. ”Constatam ca constructia efectiva n-a durat ca dureaza racordul la utilitati, din pacate”, spune el. Sustine ca in Tulcea nu se vrea reglementarea comertului cu peste si ca autoritatile care ar trebui sa dea avize pentru utilitati se misca foarte greu. “Aceasta reglementare a pietei nu este vazuta cu ochi buni de catre o parte dintre reprezentatii legali ai asociatiilor din sector”

Evaziunea cu peste in delta este la cote alarmanete – poate chiar 90%. Asta inseamna zeci de milioane de euro pe an. In aceste conditii e de inteles de ce nu se vrea deschiderea bursei. Am incercat sa discut si cu reprezentantii pescarilor. Nu au vrut sa apara in fata camerei si spun ca nu exista legi care sa reglementeze bursa.

Ministrul agriculturii cunoaste povestea si face promisiuni. “Nu trebuie sa imi spuna ei ca am si vazut-o noaptea. M-am dus sa o vad. Pentru ca o aveam in obiectivul meu acolo. O analizez in aceasta saptamana cu cei responsabili si iau masurile care se impun”, promite Petre Daea.

O piata de peste s-a vrut si in Navodari asa ca intr-o groapa, la marginea orasului s-a ridicat cu un milion si jumatate de euro o cladire din tabla si PVC, in forma de pastruga. Cu siguranta va ajunge un reper in materie de kitsch. Asa a visat acest loc fostul primar Nicolae Matei arestat pentru luare de mita si cercetat in mai multe dosare acum in libertate. “Eu am venit cu ideea. Initial am vrut sa aiba infatisarea de calcan. Apoi din intalnirea cu mai multi colegi din primarie se aseamna mai mult cu o pastruga.”

piata de peste navodari

Pompos aceasta cladire a fost numita: centrul transfrontalier de afaceri pentru dezvoltarea turismului si activitatilor conexe-piata agroalimentara de peste. A fost inaugurata la inceputul anului 2016. Si de atunci sta. Apa a inceput sa se infiltreze in fundatie iar cimentul sa se strice.

Adrian Constantin a fost manager de proiect. Mare parte din cladire, in burta pestelui, este ocupata de o imensa sala de conferinte. In teorie, aici ar trebui sa vina turisti. Dar nu prea au ce sa vada. Nici pentru conferinte nu inghesuie lumea. Constructia este deocamdata inutila.

In coada pestelui gasim si locul in care ar trebui sa fie piata de peste. Un spatiu foarte ingust si foarte inalt. Infiltratia din fundatie a iesit deja prin pardoseala. Sunt zece tarabe, dar deocamdata pescarii nu vin. Primaria a cerut o chirie de 3 ori mai mare fata de spatiile din piata orasului. In plus, locuitorilor le este peste mana sa vina sa faca piata in aceasta groapa.

In botul pestelui, mai multe mese stau alineate ca intr-o sala de clasa. Aici ar trebui sa fie restaurant. Spatiul a fost scos spre inchiriere. Dar nimeni n-a fost interesat, din cauza pretului mare: 120 de milioane pe luna. Asa ca, deocamdata pestele de tabla ramane pe malul apei nefolosit si rugineste.

Valcea, intrarea in Calimanesti. Pe partea stanga cand vii cu masina zaresti aceste cladiri care arata ca niste bazine uriase. Este centrul de conventii si expozitii de la Seaca. A fost dorit acest loc inca din 2004. Cladirile au fost construite in 2010. Se preconiza atunci ca aici vor munci peste o suta de oameni iar PIB-ul ul judetului Valcea va creste cu 2 la suta. De 7 ani aceste cladiri stau nefolosite. Nu produc nimic. Doar consuma.

Centrul de Conventii Calimanesti

5 cladiri uriase, tot din tabla. 12 milioane de euro au costat. Bani europeni. Aici ar fi trebuit sa se mute o buna parte din expozitiile de la Romexpo, dar nu s-a intamplat. Ultimul eveniment s-a organizat intr-una din cladiri in septembrie anul trecut. O singura zi. Nicolae Vaduva este administratorul acestui loc. “Daca ar fi sa avem caldura aici duce la peste 1500 de euro pe luna. Costuri numai cu incalzirea”, spune el. “Este o o chestie enorgofaga.”

Liftul nu merge si, pentru ca spatiul nu este incalzit a inceput sa se deterioreze. Peretii se crapa iar gresia se umfla. Centru expozitional apartine Consiliului Judetean Valcea si primariei Calimanesti. La "Romania, te iubesc" am mai spus povestea acestui loc si le-am atras atentia atoritatilor ca trebuie sa gaseasca solutii pentru a-l pune in functiune. Asta n-a convenit.

Carmen Alexandrescu este director de investitii in Consiliul Judetean si manager de proiecte europene. Anul trecut a fost pusa sub urmarire penala pentru abuz in seviciu. Sustine insa ca centrul este functional si a avut venituri.

Carmen Alexandrescu, director de investitii CJ Valcea

Abia in luna iunie se va organiza un eveniment aici. O expozitie de tuning. Doua zile. Inchirierea unei cladiri costa 1500 de lei pe zi. Cladirea mare 6 mii de lei pe zi. Taxele ii sperie pe potentialii investitori. Pentru un an ar ajunge la 100.000 de euro.

Asa ca, toti acesti colosi raman goi. Mai mult, la deschidere, centrul a avut mai multi angajati care au fost dati afara. Au dat in judecata autoritatile si au castigat. Iar primaria Calimanesti si Consiliul Judetean trebuie sa le plateasca acum zeci de mii de lei daune.

Mirajul Oltului este chiar in centrul statiunii Calimanesti. Din luna octombrie pe aici n-a mai trecut picior de muncitor. Sunt doua piscine exterioare si alte cateva in cladire. Proiectul a inceput in 2011 si trebuia sa fie gata in 2014. Apa din piscina si din bazinele exterioare va fi termala. 8 milioane de euro s-au bagat pana acum aici.

Mirajul Oltului

Carmen Alexandrescu,director de investitii CJ Valcea, spune ca “din pacate antreprenorul a intrat in insolventa si in acest moment, adica de un an de zile, noi am initiat procedura de a obtine procedura pentru rezilierea contractului.”.

Firma de constructii apartine fostului director Oltchim , Constantin Roibu, care da vina pe Consiliul Judetean pentru intarzierea lucrarilor. Acum, Cj Valcea vrea sa rezilieze contractul. Asta insemna noi lictatii, contestatii, procese si bineinteles un nou termen pentru deschiderea mirajului. Peste cativa ani.

Lugoj, mai 2016. Un preot stropeste cu aghiazma cativa tineri care se balacesc intr-un jacuzzi sub directa supraveghere a primarului. Era campania electorala pentru alegerile locale, moment numai bun pentru inaugurarea spa-ului din oras. Pana acum doar 2 zile spa-ul a fost deschis. La inaugurare si in ziua alegerilor, cand aici a functionat o sectie de votare si primarul a mai castigat inca un mandat. Apa din bazine a fost evacuata, jacuzzi-ul a ruginit. O investitie de un milion de euro se deterioreaza.

spa Lugoj, inaugurare

“Nu fucntioneaza pentru ca nu s-a facut predarea primirea. A plecat in Germania”, explica primarul. Asa ca de un an sta cu ochii pe drumul de Germania si asteapta. In spatele Spa-ului care sta cu usile zavorate, primarul a vrut sa contruiasca si un strand. Si aici s-a impotmolit. Peste 5 milioane de lei s-au dus pana acum in aceste betoane cu maracini, cele doua bazine cu apa murdara, in sauna de acolo care acum sta sa cada e plina de apa, si bineinteles in raul care inconjoara toata aceasta cosntructie. Raul este visul primarului din Lugoj.

Patronul firmei de constructii nu a vrut sa dea ochii cu noi pe motiv ca firma sa este respectabila si nu vrea sa fie vazut de lume. Sustine ca are bani de luat de la primarie si ca toate s-au incurcat dupa ce edilul a tot venit cu modificari. L-a desemnat pe seful de santier sa dea un interviu prin telefon. “Ideea este ca nu s-a furarat nimic si nu s-a facut nicio ilegalitate. Decat ca s-au schimbat niste solutii la dorinta beneficiarului. S-au schimbat la bazin, s-a schimbat la sauna la dorinta beneficiarului. Urmand ca proiectantul sa ne dea desenele. Asta se intampla acum 2 ani. S-a blocat la treaba asta”, spune seful de santier.

La fata locului a venit si proiectantul dar ne-a cerut sa-l filmam din spate pentru a nu i se vedea fata. Spune ca firma de constructii a luat si vrea in continuare bani pe materiale care nu au fost aduse niciodata in santier. “Constructorul nu e de acord cu chestia asta. Considera ca primaria ii e datoare lui. Noi consideram invers, ca proiectanti, constructorul ii este dator primariei.

spa Lugoj

Pe aici a trecut si DNA-ul si Curtea de Conturi. Pana acum nimeni nu a fost tras la raspundere si nimeni nu stie cand si mai ales daca aceste lucrari vor fi vreodata finalizate. Deocamdata se deterioreaza, asa cum se intampla cu toate proiectele finalizate dar nefolosite.

Toate aceste lucrari sunt o oglinda a competentei celor care au condus si conduc primariile si institutiile publice, oameni pe care de cele mai multe ori nu i-a tras nimeni la raspundere pentru deciziile proaste pe care le-au luat. Acum politicienii vor sa faca o lege prin ca primarii sa raspunda doar pentru legalitatea deciziilor, nu si pentru oportunitatea lor. Asta inseamna ca astfel de proiecte esuate, prost gandite si manageriate o sa tot vedem la televizor si mai ales in comunitatile in care traim.

 

Sursa: Pro TV, Data publicarii: 2 Aprilie 2017
Ultimele stiri
 
 
 
 
© 2017 Stirileprotv.ro. Toate drepturile rezervate. Termeni si conditii | Despre cookie-uri | Feed