Fermierii români, obligați să cultive plante proteice pe cel puțin o zecime din terenurile pe care le dețin
Din acest an, fermierii români sunt obligați să cultive plante cu un conținut ridicat de proteine vegetale, așa numitele „plante proteice”, pe cel puțin o zecime din terenurile agricole pe care le dețin.
Agricultorii vor primi și bani de la Uniunea Europeană, dacă fasolea, mazărea, lintea sau soia, nemodificate genetic, nu vor fi stropite cu îngrășăminte chimice.
Fermierii, obligați să cultive plante proteice
În județul Constanța, fermierii monitorizează din aer suprafețele agricole. Din acest an, cei care cultivă cereale sunt obligați ca pe 10% din suprafața totală să fie plantate culturi proteice cum ar fi mazărea, fasolea, lintea sau soia. Cei care nu se conformează, vor fi amendați cu câte 56 de euro pentru fiecare hectar. Nu este ușor, însă.
Mircea Chipailă, reprezentant al Asociației Agricultorilor Constanța: „Cumva mazărea este cea mai timpurie cultură. În condițiile în care nu ai irigat, este aproape imposibil să ai rezultate să recoltezi. Calendaristic, suntem ceva mai devreme să prindem cumva bruma de apă pe care o avem, ne lipsește apa”.
Fermierii români au renunțat anual să mai cultive plante proteice, deși consumul de fasole, soia, linte și mazăre a crescut. Au mizat pe grâu, unde au câștigat mai mult, parțial, și în urma conflictului din Ucraina.
Acum, însă, Uniunea Europeană vrea să stimuleze și producția celorlalte culturi și pentru consum, dar și pentru sănătatea terenului arabil. Studiile arată că un român mănâncă 8,7 kilograme de plante proteice anual, cu aproape un kilogram mai mult ca în 2019.
Gheorghe Lămureanu, fermier: „Aici dau dreptate celor care s-au gândit să promoveze o astfel de lege, pentru că, odată cu cultivarea plantelor leguminoase, ele îmbunățesc structura solului”.
Pe lângă acoperirea consumului intern, măsura vizează și atenuarea schimbărilor climatice generate de încălzirea globală.
Meteorologii care monitorizează culturile agricole susțin că un lan de cereale influențează cu 1,5 grade în plus temperatura aerului. Plantele uscate se comportă ca elemenții unui calorifer, care absorb și degajă căldură. În schimb, plantele verzi nu o mai elimină, iar astfel nu mai este influențată temperatura aerului în zona acestor culturi.
Violeta Simionescu, rector al Facultății de Agricultură, Universitatea Ovidius Constanța: „În felul acesta, fluctuațiile de temperatură vor fi estompate să se manifeste la nivelul solului”.
Mircea Chipailă, reprezentant al Asociației Agricultorilor Constanța: „Pactul verde impune niște măsuri care vor fi luate la nivel european, inclusiv în Romania. Provocarea în anii care vin este legată de măsuri de menținerea a temperaturii cât mai jos”.
Iar fermierii care nu vor folosi îngrășăminte chimice pe cota de zece cultivată cu plante proteice, pot primi și o subvenție suplimentară de la Uniunea Europeană.
 (5).webp)
