Ce poți face în Târgoviște. Obiective de vizitat când ajungi în orașul lui Vlad Țepeș

Orașul lui Vlad Țepeș, așa cum mai este numit, a deținut timp de aproape trei secole statutul de cel mai important centru economic, politico-militar și cultural-artistic al Munteniei.

Dacă ajungi în Dâmbovița, vizitează obiectivele turistice și explorează obiectivele naturale. Ia-o la pas prin Târgoviște și apoi vizitează împrejurimile, făcând drumeții și excursii prin natură.

Generalități despre orașul Târgoviște

Târgoviște se află în Muntenia și este centrul economic, cultural și politic al județului Dâmbovița. Se află în partea central-sudică a României și este la o distanță de 80 de kilometri de București.

Conform recensământului din 2011, orașul avea o populație de 79.610 de locuitori. Istoria acestuia este una fascinantă. Săpăturile arheologice au dezvăluit că regiunea era locuită încă din neolitic.

Citește și

VIDEO. „Și la porci e mai curat”. Kosovarii au lăsat dezastru la vestiare, după ce au plecat de la Arena Națională

Prima mențiune a orașului datează din anul 1396 și este făcută de Johann Schiltberger, un cruciat bavarez care a ajuns aici cu ocazia pregătirilor pentru lupta de la Nicopole.

Orașul a devenit principala reședință domnească a Țării Românești în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, moment când a fost refăcută și Curtea Domnească. Astăzi, poți vedea ruinele sale din jurul Turnului Chindiei, iar cercetările arheologice spun că aici a fost ridicată o curte înainte de Mircea cel Bătrân.

Vlad Țepeș a urcat pe tron în 1456 și câștigă în 1462 bătălia împotriva sultanului Mehmet II. În timpul lui a fost construit Turnul Chindiei.

În zilele noastre, Târgoviște este un oraș foarte vizitat și accesibil bucureștenilor. Are două parcuri mari: Parcul Chindia și Parcul Mitropoliei, dar și multe obiective culturale interesante.

Orașul lui Vlad Țepeș

Târgoviște este adesea numit „Orașul lui Vlad Țepeș” datorită legăturii strânse dintre acest oraș și domnitorul care a devenit o figură legendară în istoria României. Vlad Țepeș, cunoscut și sub numele de Vlad Drăculea, a fost domnitorul Țării Românești în mai multe rânduri în secolul al XV-lea, iar Târgoviște a fost capitala acestui voievodat în timpul domniei sale.

În timpul domniei lui Vlad Țepeș, Târgoviște a fost un important centru politic, militar și economic al Țării Românești. Orașul era reședința domnească, locul de unde Vlad Țepeș își conducea domnia și își exercita autoritatea. Aici se aflau Curtea Domnească și alte edificii importante, care au fost modernizate și întărite în timpul domniei lui Vlad. Domnitorul a folosit orașul Târgoviște ca bază pentru campaniile sale militare și pentru guvernarea sa strictă și autoritară, care l-a făcut faimos atât pentru justiția sa severă, cât și pentru măsurile dure împotriva nobililor care complotau împotriva sa.

Ruinele Curții Domnești, turnul Chindiei (o construcție impunătoare ce a fost parte din fortificațiile ridicate în acea perioadă), și alte vestigii istorice din oraș atrag turiști din întreaga lume, fascinați de povestea domnitorului care a inspirat legendele lui Dracula. Orașul și-a câștigat renumele de „Orașul lui Vlad Țepeș” nu doar datorită acestor fapte istorice, ci și prin perpetuarea unei identități culturale strâns legate de figura legendară a voievodului.

Ansamblul Curtea Domnească din Târgoviște

Conceput ca un complex de construcții care să servească drept apărare și reședință pentru voievozi ai Țării Românești, Ansamblul Curtea Domnească era locul unde se întâmplau cele mai importante evenimente.

Shutterstock

Săpăturile arheologice confirmă că ansamblul exista în timpul lui Mircea cel Bătrân. Un act al fiului și asociatului său la domnie, Mihail I, datat 1417-1418, vorbește despre reședința voievodală fortificată.

În acele vremuri funcționau aici prima biserică-paraclis, o casă, o curtină (un zid defensiv construit între două turnuri) și în s-au găsit urme ale unei palisade de lemn de mici dimensiuni.

Jumătate de veac mai târziu începe dezvoltarea și extinderea fortificațiilor, cel mai probabil în timpul lui Vlad Țepeș. Lucrările s-ar fi desfășurat în două etape: prima inițiată de voievodul Vlad Dracul, care a refăcut și a extins fortificațiile, iar a doua în timpul lui Vlad Țepeș, care adaugă câteva clădiri și turnuri.

Spre finalul aceluiași secol s-a ridicat o porțiune de aproximativ 20 de metri de zid terminată cu un turn de veghe. O altă etapă de extindere a fortificațiilor este inițiată la finalul secolului al XVI-lea de către voievodul Petru Cercel.

Dar perioada de maximă dezvoltare este sub domnia lui Matei Basarab, care dublează grosimea zidurilor, reface șanțul de apărare și fortifică întregul ansamblu.

Clădirile din interior au fost îmbunătățite în timpul lui Constantin Cârnul. Apoi, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, ansamblul mai beneficiază de o reconfigurare.

Din incintă fac parte Palatul domnesc, Turnul Chindiei, Biserica Sfânta Vineri, Biserica Mare Domnească, biserica-paraclis veche, grădinile Palatului, Baia domnească, Casa Bălașa și Foișorul.

Turnul Chindiei

Construit în secolul al XV-lea, Turnul Chindiei face parte din Curtea Domnească și a fost construit de Vlad Țepeș, în timpul celei de-a doua domnii.

Shutterstock

A fost construit pentru apărare, acolo fiind amplasat turnul de pază și tezaurul, care trebuia apărat cu orice preț. Acum, clădirea are 27 de metri înălțime și 9 metri în diametru.

A fost complet restaurat începând cu 1847 și are forma actuală datorită domnitorului Gheorghe Bibescu. A fost înălțat cu 5 metri față de construcția inițială.

Toată lumea care ajunge în Târgoviște îl vizitează și este simbolul orașului. Este monument istoric și înăuntru poți vedea o expoziție de documente, arme și obiecte care au aparținut lui Vlad Țepeș.

La început, turnul avea două etaje și se ajungea la el pe un pod mobil de la primul nivel, direct din casa alăturată. Totuși, forma inițială nu se cunoaşte cu exactitate.

Palatul Domnesc

Palatul Domnesc face parte din Curtea Domnească și este prima construcție care ar fi putut fi reședința domnească. A fost ridicat în jurul anului 1400 de către Mircea cel Bătrân. Din clădire s-a mai păstrat doar fundația beciului din pietre de râu.

Se intra în el pe latura de nord, iar în timpul voievodului Vlad Dracul s-au făcut mai multe lucrări de extindere a palatului. Lucrările au fost terminate până în 1440, iar noul palat era construit pe una dintre laturile zidului de incintă.

Pivnița era foarte bine conservată. În 1584, Petru Cercel termină o amplă campanie de refacere a palatului existent. În sudul palatului, la mică distanță, a construit un alt palat mai mare cu trei nivele. Subsolul a fost mărit, permițând comunicarea dintre cele două clădiri.

Parterul noii clădiri cu 10 camere găzduia cancelaria domnească și încăperile anexe. La etaje erau dormitoarele familiei domnești, iar accesul la ele se făcea printr-o scară exterioară.

Odată cu Matei Basarab, palatul domnesc are parte de o nouă perioadă de refaceri și transformări. Dar construcția a fost afectată puternic de evenimentele tragice din 1559-1560, când domnitorul Gheorghe Ghica demolează fortificațiile și parțial palatul.

Biserica Domnească Mare

A fost ridicată de domnitorul Petru Cercel, când au început lucrările de refacere a Curții Domnești. A suferit și ea unele daune în timpul campaniei din 1595, când au fost afectate numeroase clădiri ale orașului.

Biserica are trei diviziuni: partea exterioară, pronaosul și partea principală a bisericii. Are o cupolă, care a fost realizată după modelul bisericilor de tipul cruce greacă înscrisă.

Constantin Brâncoveanu a renovat parțial palatul și a adăugat o lojă cu acces către Biserica Mare. În anul 1803 a fost un cutremur devastator, iar biserica a fost grav afectată.

În 1892, când s-a înființat Comisiunea Monumentelor Istorice, biserica a fost pusă pe lista monumentelor care trebuiau restaurate, iar în 1907 au început lucrările la ea. Turlele și fațadele acoperișului au fost modificate. Apoi, în 1961 au avut loc ultimele lucrări de restaurare.

Shutterstock

Biserica Domnească Mică – Sfânta Vineri

Biserica Sânta Vineri este printre cele mai vechi lăcașuri de cult din țară. Este singurul monument care datează de la mijlocul secolului al XV-lea și care a rămas în picioare.

A fost construită la mijlocul secolului XV și reparată în anul 1519 de către un clucer.

Se află în extremitatea de nord-vest a incintei a doua a Curții Domnești. O atestare documentară a bisericii apare la începutul secolului al XVII-lea, pe vremea lui Alexandru Mircea Voievod.

Biserica are formă de navă și particularitatea construcției este forma absidelor laterale înguste și lungi.

Băile Curții Domnești

În complexul Curții Domnești exista și o baie. Ruina se află în partea de est a caselor și a fost construită în timpul domniei lui Matei Basarab.

Avea trei încăperi dispuse în șir: prima era vestiarul, apoi camera unde se făcea baie și către sud, fără legătură cu celelalte două, era încăperea unde stătea cazanul în care se fierbea apa.

Alimentarea cu apă a băii se făcea, cel mai probabil, dintr-un rezervor situat în apropierea fațadei dinspre nord a clădirii. Accesul din casele domnești spre baie se făcea pe o scară de lemn.

Intrarea în Curte

Intrarea în Curtea Domnească se face prin Turnul porții cu corp de gardă. La intrare poți vedea obiectivele de vizitat înăuntru.

O arcadă impresionantă a porții te întâmpină la intrare, care află sub Turnul-clopotniță, construit în 1584.

Poarta din sud și turnul cu clopotniță formează un tunel unde poți vedea o placă cu numele și anii de domnie ai tuturor domnitorilor care au locuit aici.

Shutterstock

Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești

Se află chiar lângă poarta mare pe latura de sud-est a Curții Domnești. Găzduit în Casa de Aramă, această clădire superbă a fost reconstruită din temelii.

În locul ei, pe vremuri se afla o casă egumenească. La începutul secolului XX, casa a fost folosită ca internat școlar particular, local al poliției orașului, apoi a fost sediu al comandamentului german pe perioada Primului Război Mondial.

La parterul clădirii se află Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești, unde poți vedea primele forme și suporturi de scriere.

Casa Domniței Bălașa

Se află către est de zidul de incintă al Curții Domnești. Casa Domniței Bălașa a fost construită în anul 1656, la inițiativa doamnei Bălașa, soția lui Constantin Șerban Cârnu.

Clădirea a fost dedicată inițial adăpostirii bolnavilor, însă ulterior a fost folosită drept școală.

Avea patru camere pe un singur nivel, care erau despărțite prin două culoare. Este o casă frumoasă și micuță, un monument foarte interesant.

Alte obiective de neratat în Târgoviște

Dacă ajungi în Târgoviște, nu uita să vizitezi și obiectivele naturale și locurile pe care mulți le-ar putea ignora, precum Muzeul Național al Poliției, grădina Zoo sau Mănăstirea Dealu.

Poarta Bucureștilor

Poarta Bucureștilor este un astfel de obiectiv din oraș. Este una dintre cele patru porți de intrare în vechea Cetate de Scaun din secolul al XVI-lea.

Monumentul a fost refăcut în anii 1990 și are o însemnătate mare pentru Cetatea celor 33 de voievozi.

Are încăperi la subsol, la parter și două etaje.

“Erau patru porţi. Poarta Bucureştilor se numeşte aşa dintr-o eroare a fostului primar Theodor Bâte, un primar harnic, de altfel. Pentru că ea este la ieşire din Târgovişte spre Bucureşti i s-a spus aşa.

Ea este construită în a doua parte a secolului XVII, în a doua domnie a lui Matei Basarab şi s-a numit Poarta Buzăului sau Poarta Sudului. În perioada aceea, drumul spre Bucureşti trecea pe unde este acum încrucişarea Bulevardului Castanilor cu I.C. Brătianu şi Tudor Vladimirescu.

Era pe direcţia Văcăreşti – Potlogi – Bucureşti. Lângă sensul giratoriu dintre Tudor Vladimirescu, pod spre Găeşti şi strada Băltăreţu se afla Poarta Bucureştilor”, după cum declara istoricul George Coandă pentru Adevărul.

Zoo Târgoviște

Shutterstock

Situată pe latura de Nord a Parcului Chindia, grădina Zoologică Târgoviște se întinde pe o suprafață de 4 hectare.

Este un loc ideal pentru o plimbare relaxantă cu copii. Parcul Zoo deține în colecție specii de păsări și animale de pe toate continentele, unele fiind chiar pe cale de dispariție.

Tariful de acces este de 8 lei pentru adulți și 4 lei pentru copiii de peste 3 ani.

Muzeul Național al Poliției

Acesta este singurul muzeu cu acest profil din România. Se află vizavi de Curtea Domnească, în aceeași incintă cu Muzeul de Artă și cel de Istorie.

Clădirea este un monument de arhitectură care este așezat pe locul fostei „Case a coconilor”, ridicată de Constantin Brâncoveanu în 1701.

Aici vei vedea stadiile de dezvoltare ale Poliției Române, iar circuitul începe cu sala dedicată Agiei, prima instituție polițienească din România. Vei găsi uniforme, arme și diverse documente pline de istorie și însemnătate.

Mănăstirea Stelea

Shutterstock

O mănăstire ortodoxă de călugări, această construcție datează din secolul al XV-lea și al XVI-lea. A fost ridicată de negustorul Stelea și este inclus pe lista monumentelor istorice.

Ansamblul Mănăstirii Stelea este format din Biserica Învierea Domnului, Casa egumenească sau Casa Nifon, Beciul primei case egumenești, Corpul de chilii, Ziduri de incintă, Turnul clopotniță și corp de poartă.

Mănăstirea Dealu

Mănăstirea Dealu este o mănăstire de maici situată pe un deal din apropierea orașului Târgoviște și un obiectiv turistic pe care ar trebui să îl vizitezi.

Shutterstock

Vei fi întâmpinat de multă liniște și un peisaj superb. În 1598, Mihai Viteazul a depus în biserica mănăstirii jurământul de supunere față de împăratul Rudolf al II-lea.

Între 1912 și 1940, aici a fost Liceul Militar Nicolae Filipescu, unde au învățat Corneliu Zelea Codreanu și apoi principele moștenitor Mihai al României.

Articol recomandat de sport.ro

Ce scriu maghiarii după scandalul de pe Arena Națională: ”Toată lumea se aștepta la asta din partea românilor”