Fenomenul nu este unul izolat. De altfel, la nivel mondial, numărul acestor corpuri cerești a crescut în acest an cu 22% față de 2025. 

Așa a arătat cerul României în noaptea de 3 octombrie. Iar acestea sunt traiectoriile înregistrate de la începutul lunii octombrie. Fiecare linie reprezintă un meteor detectat de camerele de monitorizare. Cele mai multe fragmente cosmice se dezintegrează complet în atmosferă și nu ajung la sol.

Această minge de foc a intrat în atmosfera Pământului pe 16 octombrie. A fost înregistrată de 11 camere de supraveghere și a traversat Republica Moldova și România de la est la vest. Dâra luminoasă a rămas vizibilă mai bine de cinci minute.

Nicky Corlaci, astronom: „În medie, meteorii intră în atmosfera Pământului la altitudini de 80–100 de kilometri, iar până la 60 de kilometri altitudine ard complet. O caracteristică mai deosebită a acestuia, de acum câteva zile, a fost că a fost detectat la 150 de kilometri, deci mult mai sus decât în mod normal. Cel mai probabil, atribuim acest lucru faptului că avea o viteză foarte mare, de 69 de kilometri pe secundă. Dacă ar fi să transform în kilometri pe oră, sunt vreo 240.000 de kilometri pe oră.”

Cei mai luminoși meteori se numesc bolizi, iar bucățile care ajung pe Pământ sunt meteoriți. Aceste fragmente cosmice pot avea dimensiunea unui fir de praf, până la cea a unei mingi de golf. Pătrund în atmosferă cu viteze de până la 70 de kilometri pe secundă, adică peste 250.000 de kilometri pe oră. La asemenea viteze, aerul din jur se încălzește la mii de grade, iar lumina degajată poate fi mai puternică decât cea a Lunii pline. Uneori, corpul cosmic se fragmentează violent și produce o explozie la zeci de kilometri altitudine. Unda de șoc poate fi auzită la sol după câteva minute, sub forma unui tunet.

În această perioadă, Pământul traversează o zonă mai aglomerată de resturi cosmice. Fenomenul este asociat și cu Orionidele, curentul de meteori care atinge intensitatea maximă în jurul datei de 21 octombrie, și cu Tauridele, active până în noiembrie.

Cătălin Beldea, jurnalist specializat în astronomie: „În momentul în care planeta trece pe unde a trecut coada cometei, resturile lăsate de cometă pe orbită rămân acolo. Se învârt în jurul Soarelui și, din când în când, noi trecem cu planeta prin acel roi de praf și de pietricele. Dacă praful ăla e mai dens și pietricelele sunt mai mari, cad mai multe și devin vizibile, dacă sunt pietroaie mai mari.”

Astronomii urmăresc cu atenție și asteroidul Apophis, despre care s-a crezut inițial că ar putea lovi Pământul. Cu un diametru de 340 de metri, în 2029, acesta va trece la doar 32.000 de kilometri de planeta noastră, însă NASA a exclus riscul unui impact pentru cel puțin următorii 100 de ani.